Egiptul este cel mai adesea asociat cu nisipurile deșertice fierbinți, cu piramidele, faraonii, cămilele și chiar pisicile antice. Dacă s-ar afla că în Egipt au existat odată balene, ar părea incredibil și ar suna amuzant, așa este?
Ei bine, Egiptul, țara piramidelor și a Sfinxului, ascunde în adâncul lui secrete geologice care ne uimesc încontinuu și ne provoacă imaginația. În ultimii ani, o serie de descoperiri paleontologice au scos la iveală o realitate surprinzătoare: în trecutul îndepărtat, pe teritoriul actual al Egiptului, au trăit balene.
Paradoxal, având în vedere peisajul arid al deșertului egiptean, dar cu toate acestea, studiile geologice au demonstrat că în urmă cu milioane de ani, o mare parte din ceea ce este astăzi deșert era acoperită de apă, schimbările climatice și mișcările tectonice ducând la retragerea apelor și la transformarea acestei zone într-un vast teritoriu arid.
Primele fosile de balene au fost descoperite în Egipt în secolul al XIX-lea, dar abia în ultimele decenii cercetătorii au început să exploreze în detaliu această temă. Una dintre cele mai importante descoperiri a fost făcută în Valea Balenelor (sau Wadi al-Hitan), o zonă protejată, situată în deșertul vestic al Egiptului. Aici, paleontologii au identificat rămășițele a numeroase specii de balene, unele dintre ele unice în lume.
Nu există viață în această vale de nisip: nu sunt case, nu sunt copaci, nu e apă. Tot ce poți vedea, sunt kilometri și kilometri de deșert care se întind în toate direcțiile, la fel de nesfârșit și auriu ca toate bogățiile faraonilor la un loc. După agitația din Cairo, liniștea de aici este profundă.
Tutcetus Rayanensis este o specie de balenă primitivă, descoperită în regiunea Fayoum, a cărei vârstă este estimată la aproximativ 41 de milioane de ani. Această balenă avea încă membre posterioare rudimentare, ceea ce sugerează că strămoșii balenelor au trăit pe uscat înainte de a se adapta la viața în apă.
Phiomicetus Anubis este o altă specie remarcabilă, descoperită tot în regiunea Fayoum. Această balenă amfibie, care a trăit în urmă cu aproximativ 43 de milioane de ani, avea o lungime de peste trei metri și cântărea aproximativ 600 de kilograme.
Descoperirea fosilelor de balene în Egipt are implicații majore pentru înțelegerea evoluției acestor mamifere marine, ele oferind informații valoroase despre tranziția de la viața terestră la cea acvatică, precum și despre schimbările climatice și geologice care au avut loc în această regiune de-a lungul mileniilor.
Pasionații de fosile vizitează mai ales valea în excursii de o zi, plecând din Cairo. Ceea ce găsesc printre nisipuri sunt roci sculptate în forme extraterestre de trecerea mileniilor. Pavilioane bulboase, rotunde ghemuite și broaște țestoase uriașe împânzesc peisajul, marcate de vântul implacabil. Între ele curge o potecă nisipoasă, care se distinge de restul deșertului doar prin pietrele ordonate dispuse de-a lungul marginilor sale și prin urmele suprapuse ale vizitatorilor.
Fosilele egiptene ne arată că balenele au evoluat treptat, adaptându-și corpul la viața în apă. Membrele posterioare s-au redus în dimensiuni și au dispărut în cele din urmă, iar oasele au fost transformate în oasele cozii, esențiale pentru înot. Prezența fosilelor de balene în deșert demonstrează, de asemenea, că geografia și climatul Egiptului s-au schimbat radical de-a lungul timpului. În trecut, această regiune era acoperită de mări și oceane, iar nivelul mării era mult mai ridicat decât în prezent. Iar diversitatea speciilor de balene descoperite în țara faraonilor indică faptul că această regiune a fost cândva un adevărat paradis marin, găzduind o faună bogată și variată.
Fragmente osoase împrăștiate ca niște piese de puzzle, vertebre de mărimea unor blocuri de beton. Dar ceea ce este cel mai dramatic și surprinzător este scheletul bine conservat al unui prădător enorm, întins pe nisip, cu coloana vertebrală de lungimea unui teren de cricket, cu coastele întinse de o parte și de alta ca niște butuci doborâți de un jucător de popice.
„Atunci când oamenii de știință au descoperit pentru prima dată această creatură, au crezut că este o reptilă marină gigantică”, spune Hesham Sallam, paleontolog principal la Wadi al-Hitan. „Așa că au numit-o Basilosaurus, care înseamnă „șopârlă rege”. Abia mai târziu și-au dat seama că este de fapt o balenă antică.”
Despre Valea Balenelor, această comoară paleontologică, se știe că în 2005 a fost desemnat un sit al patrimoniului mondial UNESCO, și că acest peisaj arid a fost cândva plin de viață, după cum o dovedesc numeroasele rămășițe fosilizate ale balenelor antice.
Vizitatorii Văii Balenelor se pot îmbarca într-o călătorie în timp, explorând rămășițele unei epoci apuse. Pe măsură ce se plimbă prin deșert, turiștii descoperă o varietate de fosile de balenă, inclusiv schelete complete și oase individuale, unele dintre ele fiind remarcabil de bine conservate și oferind informații valoroase despre anatomia și comportamentul acestor creaturi străvechi.
Pentru a vedea Valea Balenelor, cei interesați se alătură unui tur ghidat din Cairo sau Aswan. De obicei, aceste tururi implică un drum lung cu mașina în deșertul de vest, urmat de o drumeție prin vale. Dar, deși călătoria poate fi dificilă, recompensele sunt imense deoarece un muzeu subteran, dar și o duzină de schelete de balenă își așteaptă vizitatorii, de peste…37-40 de milioane de ani, ceea ce înseamnă că trăiau în perioada Eocenului târziu. Amenajate ca într-o expoziție în aer liber, rămășițele lor sunt legate între ele prin trasee pe care vizitatorii le pot parcurge în jurul fiecăreia. Pe nisipurile aurii și fierbinți rânjesc cranii de Basilosaurus lungi de un metru, cu dinți terifianți și, ceva ce oamenii de știință au considerat ciudat, o pereche de picioare minuscule, cu oase de coapsă, tibie, glezne și picioare cât un băț de chibrit.
„Când te gândești la asta, este destul de bizar, pentru că balenele sunt mamifere care respiră aer, dar trăiesc în ocean”, explică Sallam. „Oamenii de știință au emis ipoteza că ele trebuie să fi provenit de pe uscat, dar mai târziu au intrat în apă și au evoluat în giganții pe care îi cunoaștem astăzi, pierzându-și picioarele în acest proces. Dar timp de decenii nu au avut nicio dovadă.”
Aceste oase, nu mai mari decât un braț uman, au fost descoperite în 1989. Atașate de scheletul unei balene de șase tone, în mod logic ar fi fost cu totul inutile pentru mers, dar ele sunt totuși o dovadă clară că balenele au trăit cândva pe uscat și au renunțat la stilul lor de viață terestru pentru a se întoarce în ocean.
Sursa:
https://www.nationalgeographic.com/travel/article/tour-egypt-valley-of-the-whales-wadi-al-hitan
S-ar părea că piramidele egiptene antice nu erau doar pentru elite
Cătușele grele dintr-o veche mină de aur dezvăluie cruzimea imperiului egiptean
Ce au dezvăluit noi scanări CT despre mumia egipteană antică „Doamna Misterioasă”
Un complex de prelucrare a aurului, vechi de 3.000 de ani, a fost descoperit în Egipt