Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Cercetătorii răspund!

Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Cu toții am trecut prin asta: vrei să cureți un ou fiert, dar coaja se lipește cu încăpățânare de albuș și sfârșești prin a-l distruge complet. Mai rău, rămâne acoperit de fâșii enervante de membrană greu de dat jos.

Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Internetul e plin de „trucuri” care promit să rezolve problema, dar adevărul e că mai multe cauze pot face ouăle greu de curățat.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Din fericire, știința ne oferă și câteva soluții reale.

Ce spun studiile despre cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert?

Un ou are o structură complexă: o coajă dură și poroasă, două membrane (una lipită de coajă, alta mai spre interior), albușul (sau albumina) și gălbenușul, învelit la rândul lui într-o membrană. Între coajă și membrană există și o cameră mică de aer.

Încă din anii ’60 și ’70, cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce unele ouă se curăță mai ușor după fierbere. Unul dintre cei mai importanți factori este pH-ul albușului. Dacă acesta are un pH de 8,7-8,9 (adică e destul de alcalin), oul va fi mai ușor de decojit.

Temperatura de depozitare are și ea un rol. Într-un studiu din 1963, ouăle păstrate la temperatura camerei (22°C) s-au curățat mai ușor decât cele ținute la 13°C sau la frigider (3-5°C). Evident, păstrarea ouălor la temperaturi ridicate crește riscul de alterare, așa că trebuie găsit un echilibru.

Mai e și factorul timp: ouăle mai vechi se curăță mai ușor decât cele proaspete. Pe măsură ce oul stă, pierde puțină apă prin coajă, iar camera de aer din interior se mărește. Asta ajută la desprinderea mai ușoară a cojii, scrie Phys.org.

Totodată, pH-ul albușului crește odată cu trecerea timpului, ceea ce face membrana internă mai puțin lipicioasă.

Ce metodă de fierbere funcționează cel mai bine?

Unii recomandă să pui ouăle direct în apă clocotită, apoi să reduci la foc mic. Ideal este să folosești ouă la temperatura camerei pentru a evita crăparea. Un start fierbinte ajută proteinele din albuș să se lege între ele (nu de membrană), iar coaja devine mai ușor de dat jos.

După fierbere (3-5 minute pentru ouă moi, 6–7 pentru „cleioase”, 12–15 pentru tari), e bine să le scoți imediat în apă cu gheață. Asta face ca albușul să se contracte ușor și să se desprindă mai bine de coajă.

Unii pun sare, alții bicarbonat de sodiu sau oțet. Efectele sunt amestecate. Oțetul atacă ușor calcarul din coajă, iar bicarbonatul crește alcalinitatea, ceea ce teoretic ajută la desprinderea membranei. Totuși, rezultatele nu sunt întotdeauna spectaculoase.

Fierberea clasică nu e singura opțiune. Unii oameni spun că gătirea la aburi sub presiune ar fi cea mai bună: vaporii de apă pătrund prin coajă și slăbesc legătura dintre membrană și albuș. Există și metode mai moderne, precum air fryerul sau chiar microundele, dar efectele lor asupra decojirii ouălor sunt puțin studiate.

Nu arunca cojile! Cojile de ou pot fi folosite ca îngrășământ, repelent pentru melci și limacși, ghivece biodegradabile pentru semințe, sau chiar ca material experimental în cercetări oncologice.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu a identificat, în premieră, mecanismul prin care creierul poate opri boala Alzheimer

Anestezia generală afectează „amprenta cerebrală”, unică pentru fiecare persoană

Europenii se adaptează la frig mai bine decât la căldură

Ce s-ar întâmpla dacă ai pierde un electron din fiecare atom din corp?