Europenii se adaptează la frig mai bine decât la căldură

Un studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), Spania, arată că europenii se adaptează la frig mai bine decât la temperaturile ridicate, potrivit datelor din ultimele două decenii.

Cercetarea, desfășurată în colaborare cu Centrul de Supercomputing din Barcelona (BSC) și publicată în revista The Lancet Planetary Health, indică faptul că riscul de mortalitate asociat temperaturilor scăzute a scăzut semnificativ în ultimii ani în comparație cu primul deceniu al anilor 2000. Totodată, riscul de deces cauzat de temperaturile ridicate s-a redus și el, însă într-o măsură mai mică.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Analizând date despre temperaturi și mortalitate din peste 800 de regiuni din 35 de țări europene, pentru perioada 2003–2020, cercetătorii au descoperit că riscul relativ de deces la cele mai scăzute temperaturi a scăzut cu 2% pe an. În schimb, riscul de deces la cele mai ridicate temperaturi a scăzut doar cu aproximativ 1% pe an.

Ce calcule au efectuat cercetătorii?

De regulă, astfel de studii se bazează pe praguri fixe de temperatură pentru a calcula riscurile, fără a ține cont de faptul că vulnerabilitatea populației la aceleași temperaturi diferă de la o regiune la alta. Pentru a depăși această limitare, echipa de cercetători a introdus un nou concept: Temperatura de Risc Extrem (ERT – Extreme-Risk Temperature).

Folosind acest indicator, care corelează temperatura cu mortalitatea în funcție de specificul fiecărei zone geografice, cercetătorii au reușit să evalueze mai precis gradul de adaptare a populației la temperaturi extreme de-a lungul timpului.

Rezultatele au arătat că, între 2003 și 2020, Europa a avut anual cu 2,07 zile mai puține caracterizate de frig periculos (zile cu temperaturi sub pragul ERT). În schimb, numărul zilelor cu căldură extremă (zile cu temperaturi peste pragul ERT) a crescut cu 0,28 zile pe an.

Impactul nu a fost însă uniform în întreaga Europă. De exemplu, regiunile din sud-estul continentului, deși beneficiază de un climat mai cald, au înregistrat un număr mai mare de zile periculoase atât cu temperaturi scăzute, cât și ridicate, cu un risc crescut de mortalitate asociat.

Europenii se adaptează la frig mai bine decât la căldură

Europenii se adaptează la frig mai bine decât la căldură. „În timp, am devenit mai capabili să le facem față temperaturilor scăzute, un proces cunoscut în știință sub numele de adaptare. În ceea ce privește temperaturile ridicate, oamenii au devenit și aici mai rezistenți, dar progresul este mai lent în comparație cu adaptarea la frig”, a explicat Zhao-Yue Chen, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului.

Diferențele mari de vulnerabilitate dintre regiunile Europei sunt determinate în mare parte de factori socio-economici, precum locuințele prost izolate, cheltuielile reduse pentru sănătate publică sau accesul limitat la sprijin social pentru persoanele vulnerabile.

Deși Europa a făcut progrese importante în combaterea mortalității cauzate de frig, strategiile de adaptare la valurile de căldură au fost mai puțin eficiente, susțin autorii studiului. Un sondaj din 2024 arată că doar 20 din 38 de țări europene au implementat sisteme de monitorizare a temperaturilor, iar 17 țări nu au planuri de acțiune pentru protecția populației în caz de caniculă (Heat-Health Action Plans – HHAPs).

Europenii se adaptează la frig mai bine decât la căldură. Ce înseamnă asta în contextul încălzirii globale?

Un alt aspect important analizat de cercetători a fost frecvența zilelor în care temperaturile extreme au coincis cu niveluri ridicate de poluare peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Aceste zile, denumite „zile compuse”, au apărut în 60% dintre cazurile de temperaturi extrem de ridicate și în 65% dintre cazurile de temperaturi extrem de scăzute.

De-a lungul timpului, numărul acestor zile a scăzut, cu o excepție: combinația dintre temperaturi foarte ridicate și niveluri crescute de ozon (O₃), care a crescut cu 0,26 zile pe an.

„Pe măsură ce încălzirea globală se accentuează, episoadele de caniculă combinate cu poluarea cu ozon devin o problemă inevitabilă și din ce în ce mai gravă pentru Europa. Trebuie să luăm în considerare aceste zile compuse și să dezvoltăm strategii specifice pentru combaterea poluanților secundari, precum ozonul, deoarece efectele asupra sănătății generate de temperaturile extreme și de poluare nu sunt complet independente, ele pot interacționa și amplifica riscurile pentru sănătate”, a adăugat Zhao-Yue Chen.

Acest studiu face parte din proiectul EARLY-ADAPT, care urmărește să analizeze modul în care populațiile se adaptează la provocările pentru sănătatea publică generate de schimbările climatice, notează Medical Xpress.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce avem buric?

Un studiu a descoperit dieta care favorizează o îmbătrânire sănătoasă

Vârsta la care creierul începe să îmbătrânească mai repede

Studiul celulelor cardiace în spațiu ar putea ajuta la dezvoltarea unui nou tratament pe Pământ