Oamenii de știință au descoperit „capacul” care ține sub control supervulcanul Yellowstone

O echipă de geologi și cercetători americani a reușit să „dea la o parte capacul” misteriosului rezervor subteran de magmă al supervulcanului Yellowstone.

Acești oameni de știință susțin că au descoperit în sfârșit „capacul” adânc de magmă care ține presiunile și temperaturile ridicate ale sistemului vulcanic, blocate sub pământ. Potrivit noilor modele, acest capac periculos se află la o adâncime cuprinsă între 3,5 și 4 km sub partea nord-estică a calderei Yellowstone și pare să elibereze periodic mici gaze, prevenind o explozie majoră.

• Africa de Sud se ridică din ocean, dezvăluie oamenii de știință
• Noi cercetări dezvăluie indicii despre munții pierduți ai Antarcticii

Din fericire, capacul magmatic funcționează asemenea unui aparat CPAP, menținând presiunile interne stabile și permițând vulcanului să doarmă relativ liniștit.

„De zeci de ani știm că există magmă sub Yellowstone, dar adâncimea exactă și structura graniței superioare a acestui rezervor au rămas întrebări importante,” explică Brandon Schmandt, specialist în științele Pământului de la Universitatea Rice.

„Acum am descoperit că acest rezervor nu s-a închis – stă acolo de câteva milioane de ani, dar este încă activ.”

Astăzi, există dovezi clare că un rezervor de magmă se află în scoarța terestră, imediat sub partea nord-estică a calderei Yellowstone. Însă adâncimea exactă și volumul de magmă rămân subiecte de dezbatere, ceea ce face dificilă prezicerea următoarei erupții.

Riscul unei supererupții pare să scadă

Colegului lui Schmandt, Chenglong Duan, i se datorează o metodă nouă de scanare a scoarței terestre din regiunea Yellowstone. Tehnica presupune trimiterea de unde seismice – ca niște mici cutremure – în sol, cu ajutorul unui camion vibrator, pentru a observa cum trec acestea prin straturile de rocă.

Undele reflectate sunt înregistrate de sute de seismometre. În colaborare cu geofizicianul Jamie Farrell de la Universitatea Utah, echipa a dezvoltat un algoritm care analizează aceste date și creează un model al straturilor scoarței terestre.

Acest model a oferit ceea ce Duan descrie drept „primele imagini extrem de clare ale vârfului rezervorului de magmă de sub caldera Yellowstone.”

La o adâncime de aproximativ 3,8 km, undele au întâlnit o graniță bruscă: nu mai păreau să curgă prin rocă, ci printr-un amestec noroios de fluid supercritic și magmă aflat între 3 și 8 km adâncime. Această graniță a fost interpretată ca fiind „vârful bine definit al rezervorului de magmă.”

Modelele sugerează că jumătate din acest capac este format din bule de materiale volatile. Se comportă ca un „capac auto-etanșat” – fiind doar ușor poros, eliberează o cantitate redusă de gaze, menținând astfel presiunea generală relativ stabilă, scrie ScienceAlert.

Pragul tipic pentru erupții

Sub capac, partea superioară a rezervorului pare să fie compusă în principal din apă supercritică – aflată la temperaturi și presiuni atât de mari încât diferența dintre lichid și gaz dispare – și magmă de riolit, care poate erupe exploziv dacă are ocazia. Singurul lucru care previne o astfel de erupție este răcirea lentă și cristalizarea materialului noroios din scoarța superioară, care formează acest capac cu scurgeri minime.

„Având în vedere că porozitatea totală estimată în partea superioară a rezervorului (aproximativ 14%) este sub pragul tipic pentru erupții, rezultatele noastre susțin ideea că sistemul vulcanic se află într-o stare de repaus,” concluzionează echipa. „Se pare că sistemul elimină eficient gazele prin fisuri și canale dintre cristalele minerale – ceea ce are sens, având în vedere numeroasele caracteristici hidrotermale din Yellowstone care emit gaze magmatice”, a precizat Schmandt.

Cu alte cuvinte, activitatea de la suprafața calderei Yellowstone este un semn liniștitor, nu neapărat unul alarmant.

În ultimii 2 milioane de ani, supervulcanul Yellowstone a erupt de trei ori cu forță devastatoare. Când va erupe din nou rămâne necunoscut, în parte pentru că nu știm destule despre rezervorul de magmă sau despre forțele geologice precum plăcile tectonice care pot influența instabilitatea sistemului.

Vestea bună este că riscul unei supererupții pare să scadă, ceea ce înseamnă că nu ne așteaptă o catastrofă pe termen scurt.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Microbi producători de metan, necunoscuți până acum, găsiți în izvoarele termale din Yellowstone

Actorul Pierce Brosnan a pledat vinovat pentru că s-a plimbat într-o zonă interzisă din Parcul Yellowstone

Gheizerele din Parcul Național Yellowstone riscă să dispară

Mai mulți turiști, atacați de bizoni în Parcul Național Yellowstone din SUA