Microbi producători de metan, necunoscuți până acum, găsiți în izvoarele termale din Yellowstone

În izvoarele termale din Parcul Național Yellowstone au fost descoperite organisme producătoare de metan, cum nu am mai văzut până acum, însă unul dintre acestea se dovedește a fi prezent pe scară mult mai largă.

Două grupuri de microbi au fost descoperite trăind în apa fierbinte din Parcul Național Yellowstone. Existența grupurilor a fost cunoscută anterior, deoarece ADN-ul lor a fost detectat și era clar diferit de orice știam, dar aceasta este prima dată când organismele în sine au fost văzute și descrise.

• Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru

Se spune că vacile produc atât de mult metan încât contribuie în mod semnificativ la creșterea temperaturilor globale, dar, într-un anumit sens, vinovații finali sunt organismele unicelulare Euryachaeota, pentru care mamiferele sunt doar purtătorii. Până de curând, Euryachaeota erau considerate singurele forme de viață care produc metan ca parte a ciclului lor natural de viață, dar în urmă cu un deceniu au fost detectate în izvoarele termale gene pentru producerea enzimei metil-coenzima M reductază (MCR).

Aceasta este enzima pe care o folosesc toți producătorii de metan cunoscuți, dar în acest caz, provenea în mod clar de la ceva cu totul diferit.

„Tot ce știam despre aceste organisme era ADN-ul lor”, a declarat Dr. Roland Hatzenpichler de la Universitatea de Stat din Montana. „Nimeni nu văzuse vreodată o celulă a acestor presupuși metanogeni; nimeni nu știa dacă aceștia își foloseau de fapt genele de metanogeneză sau dacă creșteau prin alte mijloace.”

Aceste organisme dispărute prosperau în medii foarte calde

Locul în care a fost găsit ADN-ul și celelalte gene detectate indică faptul că aceste organisme dispărute prosperau în medii foarte calde, ceea ce le face puțin probabil să afecteze prea mult echilibrul global al metanului.

Hatzenpichler și colegii săi au prelevat probe din izvoarele termale din Parcul Național Yellowstone, a căror temperatură varia între 61-72°C. Extremofilele (organisme cărora le plac condițiile foarte fierbinți, acide sau sărate) sunt de obicei foarte greu de cultivat în laborator, însă doctorandul Anthony Kohtz și Dr. Viola Krukenberg au reușit în acest caz.

Ei au descoperit că cele două noi grupuri de organisme, pe care le-au numit Methanomethylicia și Methanodesulfokora, produc într-adevăr metan. Acest lucru le-ar fi transformat în primele metanogene cunoscute în afara Euryachaeota, dacă o echipă chinezo-olandeză nu ar fi cultivat în același timp o altă Methanomethylicia. Cele două echipe au înaintat propuneri împreună, ceea ce a dus la publicarea a trei articole în aceeași revistă.

Surprinzător, Methanomethylicia nu pare să fie limitată la mediile vulcanice; a fost sub nasul nostru în tot acest timp, de exemplu în stațiile de tratare a apelor reziduale, scrie IFLScience.

Indicii despre primele forme de viață de pe Pământ

Echipa de la Institutul de Biogaz din China și de la Universitatea Wageningen și-a găsit proba în câmpul petrolifer Shengli, deși, atunci când a fost cultivată, abundența sa a atins vârful la 45-65°C, ceea ce arată că îi place căldura. Mai important, Methanomethylicia a fost prezentă în stomacurile rumegătoarelor și în zonele umede, alături de Euryachaeota.

Asta nu înseamnă că Methanomethylicia este responsabilă pentru o parte din metanul din aceste medii. Este posibil să elibereze gazul doar în medii fierbinți și să crească prin alte căi în alte părți.

În mod ideal, acest lucru ar putea duce la găsirea unor modalități de a determina Methanomethylicia să își schimbe modul de viață, reducând astfel emisiile puternicului gaz cu efect de seră.

Cele două noi descoperiri au o abordare nouă a producției de metan, pe care o realizează din metanol și molecule similare, mai degrabă decât din CO2 sau acetat, ca Euryarchaeota pe care o cunoșteam.

Originile Methanomethylicia și Methanodesulfokora sunt necunoscute, dar se bănuiește că sunt foarte vechi și că ar putea oferi informații despre primele forme de viață de pe Pământ.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Microbiomul fericit: cum avem grijă de „vietățile” din și de pe corpul nostru?

Proprietățile antimicrobiene ale sucului de roșii pot ucide una dintre cele mai întâlnite bacterii

Microbiomul solului, „pielea vie” a Pământului, amenințat de schimbările climatice

Oamenii de știință au descoperit 30.000 de noi virusuri ascunse în ADN-ul microbilor