Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen

Comisia Europeană (CE) a greșit blocând accesul la textele secrete ale Ursulei von der Leyen, conform deciziei Tribunalului Luxemburg. Decizia ar putea avea repercusiuni uriașe pentru președintele Comisiei Europene. Un eurodeputat consideră că este un „slam dunk” pentru transparență, scrie Politico.

Comisia Europeană a greșit refuzând publicarea mesajelor text între Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în plină pandemie de Covid-19, a constatat o instanță a UE.

• Țara din Uniunea Europeană cu cele mai supraevaluate locuințe
• Cum arată viața pentru adulții care încă nu au plecat de acasă

Reporterii au cerut să vadă mesajele secrete dintre președintele Comisiei și șeful companiei farmaceutice, pe care le-au schimbat înainte de încheierea unui acord de miliarde de euro privind vaccinurile, convenit între Pfizer și UE.

Repercusiuni uriașe asupra transparenței și responsabilității în UE

Hotărârea va avea probabil repercusiuni uriașe asupra transparenței și responsabilității în UE și aduce o lovitură puternică reputației lui von der Leyen.

Decizia este o „lovitură pentru transparență”, a declarat eurodeputatul olandez Raquel García Hermida-van der Walle, care co-negociază modificări la o lege care reglementează accesul la documente în numele grupului liberal Renew Europe. „Oamenii pur și simplu vor și li se permite să știe cum sunt luate deciziile, este esențial într-o democrație. Chiar dacă a fost făcut printr-un mesaj text”.

Într-o declarație, Tribunalul UE a afirmat că Comisia „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziționării de vaccinuri Covid-19 nu conțin informații importante … a căror păstrare trebuie asigurată”.

„O importanță capitală pentru Comisie și pentru președintele von der Leyen”

Esența problemei este dacă mesajele text ar trebui să fie clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate în numele transparenței. În timp ce militanții și mulți observatori externi susțin că acestea ar trebui să fie tratate la fel ca orice alt mijloc de comunicare oficială atunci când sunt legate de elaborarea politicilor, Comisia a afirmat că nu ar trebui.

„Transparența a fost întotdeauna de o importanță capitală pentru Comisie și pentru președintele von der Leyen”, a declarat Comisia într-o declarație în urma hotărârii. „Vom continua să respectăm cu strictețe cadrul juridic solid în vigoare pentru a ne pune în aplicare obligațiile”. Aceasta a afirmat că va „decide cu privire la pașii următori”.

Existența textelor – pe care Comisia nu le-a confirmat inițial – a fost dezvăluită într-un interviu acordat de von der Leyen publicației New York Times în 2021.

Cazul a fost dificil din punct de vedere juridic pentru von der Leyen

Însă executivul UE a declarat instanței din Luxemburg, în timpul unei audieri preliminare care a avut loc anul trecut, că conținutul acestora nu era suficient de important pentru a fi clasificate drept documente și, prin urmare, nu erau înregistrate și disponibile pentru a fi puse la dispoziția jurnaliștilor.

În declarația sa, instanța a adăugat: „Comisia nu se poate limita la a declara că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații credibile care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce aceste documente nu pot fi găsite.”

Cazul a fost dificil din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, deoarece nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare din blocul comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE, care include principii de transparență și responsabilitate. Hotărârea instanței împotriva sa oferă muniție politică unei game largi de critici.

Este, de asemenea, o rușine majoră, având în vedere că se întâmplă la doar câteva luni după ce s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în cel de-al doilea mandat al său.

Cazul a fost inițiat de The New York Times și de fostul său șef de birou din Bruxelles, care au intentat o acțiune împotriva deciziei Comisiei de a nu face publice mesajele text în 2022.

Existența mesajelor a fost dezvăluită într-un interviu acordat New York Times în aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile lor ca promovând o „încredere profundă” și facilitând negocierea unui acord substanțial privind vaccinurile. Acest acord, finalizat în mai 2021, a implicat angajamentul UE de a achiziționa până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech Covid-19, de departe cel mai mare dintre toate acordurile semnate de Bruxelles.