Ce pasăre din zilele noastre s-a dovedit a fi rudă cu o fosilă veche de 19 milioane de ani

Într-o descoperire semnificativă care dezvăluie biodiversitatea remarcabilă a Noii Zeelande, cercetătorii au identificat o rudă a coțofenei australiene veche de 19 milioane de ani.

Publicată în jurnalul PalZ, cercetătorii au identificat recent o specie mare de pasăre cântătoare (paserină), necunoscută anterior în înregistrările fosile din Noua Zeelandă.

• Când mirodeniile valorau cât aurul: adevărata poveste a lui Vasco da Gama în India
• Wolfram von Eschenbach: cavalerul-poet care a reinventat legenda Graalului

Timp de mulți ani, Noua Zeelandă părea să nu fi avut nicio rudă a coțofenei australiene. Fosila „currawongului din St. Bathans” (Miostrepera canora) a schimbat această narațiune.

Această descoperire importantă din Miocenul timpuriu scoate la lumină un ecosistem antic care, până acum, era învăluit în mister.

Rămășițele currawongului din St. Bathans au fost descoperite într-un sit fosilifer care îi poartă numele – St. Bathans. Odată, acolo se afla fundul unui lac preistoric vast.

O biodiversitate remarcabilă a Noii Zeelande

Currawongul din St. Bathans ar fi fost complet negru, spre deosebire de coțofana australiană, însă cele două sunt înrudite, potrivit cercetătorilor.

„Ne grăbim să persecutăm coțofana ca pe un invadator australian fără loc în ecosistemul Noii Zeelande, dar rudele ei apropiate au trăit aici în trecut”, a explicat Dr. Paul Scofield, curator senior la Muzeul Canterbury, pentru Sci News. „Există ideea că ar trebui să readucem Noua Zeelandă la o stare ecologică de dinainte de sosirea europenilor,” a continuat Scofield.

Dar realitatea este că ecosistemele Noii Zeelande s-au schimbat „continuu de milioane de ani”, așa că ideea unei „epoci de aur” dinaintea europenilor nu are o bază solidă, scrie InterestingEngineering.

Extincția speciei s-a datorat în principal dispariției naturale a copacilor cu fructe

Fosila currawongului din St. Bathans arată că extincția speciei s-a datorat în principal dispariției naturale a copacilor cu fructe, înainte de sosirea oamenilor.

Māorii au fost primii oameni care s-au stabilit în Aotearoa (Noua Zeelandă). Se crede că erau polinezieni veniți din Tahiti și Insulele Cook, sosiți în jurul anului 1300 d.Hr. Oamenii au ajuns relativ târziu pe insulă, care trecuse printr-o evoluție extinsă, fără intervenția omului, timp de milioane de ani, potrivit SSBcrack.

„Alte grupuri de plante și animale au ajuns între 2,6 milioane și 11.700 de ani în urmă,” a spus Dr. Scofield pentru SciNews.

Studiul a fost publicat în jurnalul Springer Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Mierlele din orașe au început să imite sunetele scoase de trotinete

Cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce păsările mănâncă atât de multe excremente

De ce trăiesc papagalii atât de mult? Secretul longevității lor, potrivit unui studiu

Puterea vindecătoare a păsărilor. Cum ne liniștește cântecul naturii?