O echipă de cercetători de la Universitatea din Surrey, Universitatea din Oxford și Cognitive Neurotechnology a dezvoltat un sistem personalizat de stimulare cerebrală, controlat de inteligență artificială, care poate îmbunătăți în siguranță concentrarea acasă.
Proiectat să se adapteze caracteristicilor individuale, sistemul poate ajuta oamenii să-și îmbunătățească atenția în timpul studiului, muncii sau altor activități care solicită intens gândirea.
Publicat în npj Digital Medicine, studiul se bazează pe o metodă brevetată care combină stimularea cerebrală non-invazivă cu AI adaptivă pentru a-i maximiza eficiența.
Tehnologia folosește stimulare electrică aleatorie transcraniană (tRNS) – o formă ușoară și nedureroasă de stimulare cerebrală – împreună cu un algoritm de inteligență artificială care învață să personalizeze intensitatea stimulării în funcție de factori precum nivelul de atenție și dimensiunea capului, scrie EurekAlert.
Prin ajustarea acestor parametri, sistemul identifică setările optime fără a fi nevoie de scanări RMN costisitoare, ceea ce îl face scalabil și accesibil.
Sistemul a fost antrenat pe datele a 103 persoane (cu vârste între 18 și 35 de ani) care au efectuat 290 de sesiuni de stimulare acasă, folosind o cască omologată CE și o sarcină cognitivă pe tabletă.
Ulterior, eficiența sa a fost testată într-un studiu cu 37 de participanți noi. Cei care au primit stimulare personalizată ghidată de AI au prezentat o îmbunătățire semnificativă a performanței, mai ales cei cu un nivel inițial scăzut de atenție.
„Ce e interesant în acest studiu este că am demonstrat că este posibil să îmbunătățim performanțele cognitive într-un mod sigur și eficient, cu un sistem personalizat pe care oamenii îl pot folosi independent, acasă. Acest lucru deschide noi posibilități pentru îmbunătățirea atenției susținute, învățării și altor abilități cognitive, într-un mod accesibil și adaptabil”, a explicat Prof. Roi Cohen Kadosh, coordonatorul studiului și fondator al Cognite Neurotechnology Ltd.
Studiul nu a raportat efecte adverse serioase, iar frecvența și intensitatea senzațiilor în timpul stimulării nu au diferit față de placebo.
De asemenea, inteligența artificială a ajutat la evitarea unor niveluri de stimulare care ar fi putut afecta negativ performanța – limită pe care metodele nepersonalizate anterioare nu o puteau controla.
Inteligență Artificială detectează boala Lyme cu o precizie de 90%
Semnal de alarmă de la creatorii celor mai avansate sisteme de Inteligență Artificială
Inteligența Artificială a câștigat pentru prima dată aurul la Olimpiada Internațională de Matematică
Un nou model de Inteligență Artificială identifică pacienții cu risc de moarte cardiacă subită