Pot găurile negre să ne transporte către alte locuri din Univers?

Un nou studiu sugerează că găurile negre nu sunt portaluri spațio-temporale, ci structuri chiar mai bizare.

De-a lungul decadelor, găurile negre au reprezentat unul dintre cele mai fascinante și misterioase subiecte din fizica modernă. Cu o gravitație atât de intensă încât nici măcar lumina nu poate scăpa, aceste obiecte cosmice sfidează în mod constant înțelegerea noastră asupra legilor universului.

• Cât de repede poate crește un om?
• De ce ne simțim mai bine atunci când înjurăm?

Însă o întrebare a captat în mod deosebit atenția atât a cercetătorilor, cât și a pasionaților de știință: ar putea găurile negre să fie, de fapt, găuri de vierme – tuneluri către alte colțuri ale universului? Un studiu recent, publicat în Turkish Journal of Physics, susține ferm că acest lucru nu este posibil.

Una dintre cele mai mari enigme legate de găurile negre este paradoxul informației. Conform teoriei cuantice, informația nu poate fi distrusă. Totuși, dacă ceva cade într-o gaură neagră, pare că această informație se pierde definitiv – ceea ce contravine principiilor fundamentale ale fizicii, scrie IFLScience.

Structuri mai bizare decât credeam

Stephen Hawking a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii că găurile negre, de fapt, radiază energie (așa-numita radiație Hawking) și că informația ar putea fi păstrată într-o formă subtilă.

În încercarea de a rezolva aceste mistere, unii fizicieni au apelat la teoria corzilor, care susține că particulele fundamentale nu sunt puncte, ci corzi vibrante microscopice.

Profesorul Samir Mathur de la Universitatea de Stat din Ohio a propus acum aproape două decenii o alternativă la modelul clasic al găurii negre: conceptul de „fuzzball”.

Conform acestei teorii, găurile negre nu au o singularitate centrală (un punct de densitate infinită), ci sunt formate din corzi care se întind și se aglomerează într-o structură haotică ce umple întreaga regiune a găurii negre.

Un concept fascinant

„Ceea ce am descoperit din teoria corzilor este că toată masa unei găuri negre nu se strânge într-un punct central”, a explicat Mathur. „În schimb, particulele se întind în corzi, care se dilată și formează o structură fuzzy.”

Deși găurile de vierme sunt un concept fascinant, studiul condus de Mathur concluzionează că această ipoteză nu este compatibilă cu legile fizicii, cel puțin în cadrul actual al teoriei corzilor.

„În toate versiunile propuse ale modelului găurii de vierme, am constatat că fizica nu este coerentă”, a declarat Mathur. „Acest model presupune că gaura neagră ar fi goală, cu masa concentrată în centru. Dar teoremele pe care le-am demonstrat arată că o astfel de imagine nu este posibilă.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

Materia întunecată ar putea transforma unele planete în găuri negre minuscule

Cel mai extrem sistem dublu de găuri negre descoperit vreodată

Pentru prima dată în istorie, astronomii au observat formarea jeturilor unei găuri negre în timp real

Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată