Fumul care a cuprins Bucureștiul: ghid de siguranță pentru oameni și animale

Incendiul puternic de la un depozit din Sectorul 2 al Capitalei, izbucnit în seara zilei de 23 septembrie 2025, a cuprins rapid aproximativ 7.000 de metri pătrați și a produs degajări masive de fum, resimțite în întreg orașul. Operațiunile pompierilor s-au întins pe parcursul serii și chiar a doua zi, cu peste 26 de autospeciale implicate inițial, dintre care unele au fost ulterior retrase pe măsură ce focarele au fost limitate. Pentru siguranța locuitorilor, autoritățile au emis patru mesaje Ro-Alert în sectoarele 2, 3, 4 și 5, recomandând evitarea zonei și menținerea căilor de acces libere pentru intervenția pompierilor. Deși pericolul de explozie a fost considerat minim, fumul dens a determinat autoritățile să recomande în mod repetat închiderea ferestrelor și a ușilor și oprirea sistemelor de ventilație.

Raed Arafat (șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne) a explicat că echipajele au folosit aparate izolante cu aer comprimat și măști speciale, iar intervenția a inclus demolări controlate și utilizarea buldoexcavatoarelor pentru a scoate materialele încă arzătoare.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Laboratorul mobil al Ministerului Mediului a monitorizat concentrațiile de particule PM2,5 și PM10 (pulbere fină și ultrafină din aer care poate pătrunde adânc în plămâni și afecta sănătatea), indicând valori ridicate în zonele adiacente, în special pe Bulevardul Basarabia.

Deplasarea fumului a fost influențată de vânt, putând afecta și sectoarele 3 și 6, conform prognozei ANM. În timpul intervenției, nu au fost înregistrate victime sau răniți, iar pericolul de explozie a rămas redus.

Tipurile de incendii se clasifică în funcție de materialele implicate, iar fiecare categorie necesită o abordare specifică pentru a fi stinsă în siguranță și eficient:

• Clasa A include combustibili solizi precum lemn, hârtie, textile și alte materiale organice similare. Aceste incendii se manifestă prin flăcări vizibile și cenușă, iar stingerea se poate realiza eficient cu apă, care răcește materialele, sau cu spumă, care reduce oxigenul disponibil pentru ardere. Este important ca apa să nu fie folosită în mod greșit pentru alte tipuri de foc, deoarece poate agrava situația.
• Clasa B cuprinde lichide inflamabile, cum ar fi benzină, motorină, uleiuri sau alcool. Aceste focuri se răspândesc rapid și pot provoca explozii dacă nu sunt tratate corespunzător. Stingerea se face de obicei cu spumă, care acoperă lichidul și limitează evaporarea vaporilor inflamabili, sau cu pulbere chimică și CO₂, care întrerup reacția chimică de ardere și reduc concentrația de oxigen.
• Clasa C se referă la gaze inflamabile, precum propan, butan, metan sau hidrogen. Aceste incendii sunt extrem de periculoase, deoarece gazele pot exploda dacă flacăra intră în contact cu o sursă de aprindere. Se recomandă stingerea cu pulbere chimică sau CO₂, niciodată cu apă, deoarece aceasta poate dispersa gazul și agrava incendiul. De asemenea,  în cazul incendiilor cu gaze este de o importanță vitală oprirea sursei de gaz. În caz contrat, în mod constant crește riscul unei explozii, care poate avea consecințe devastatoare.
• Clasa D implică metale combustibile, cum ar fi magneziu, sodiu, litiu sau titan, care ard cu flacără extrem de fierbinte și pot reacționa violent cu apa sau alte substanțe. Aceste incendii necesită pulbere specială pentru metale, care absoarbe căldura și acoperă metalul pentru a opri reacția de ardere, fiind esențial ca intervenția să fie făcută doar de persoane instruite, cu echipament de protecție adecvat.
• Clasa E – Incendiile provocate de echipamente electrice nu reprezintă o clasă separată de foc, ci sunt incendii de origine electrică, în care curentul poate fi sursa aprinderii. Pentru a le preveni, este esențial ca instalațiile și echipamentele electrice să fie corect instalate, întreținute și inspectate periodic. Stingerea acestor incendii necesită stingătoare speciale, cum ar fi cele cu pulbere chimică uscată sau CO₂, deoarece folosirea apei sau a altor conductori poate provoca șocuri electrice periculoase.
• Clasa F include uleiuri și grăsimi de gătit, cum ar fi cele din friteuze sau tigăi adânci. Arderea lor generează temperaturi foarte ridicate și nu trebuie niciodată stinsă cu apă, deoarece aceasta poate provoca explozii și răspândirea focului. Sunt indicate extinctoarele speciale pentru grăsimi, care acoperă uleiul și reduc oxigenul disponibil, sau acoperirea vasului cu un capac metalic, dacă este sigur, sau cu pături antiincendiu. În bucătăriile obișnuite, unde nu există pături antiincendiu specializate, pentru a limita extinderea unui incendiu de ulei se pot folosi metode simple și sigure: acoperirea vasului cu un capac metalic, o tavă sau chiar o tăviță rezistentă la căldură, pentru a izola focul și a reduce oxigenul disponibil. De asemenea, stingătoarele pentru ulei sau grăsimi rămân cea mai sigură opțiune. Important este să nu încercați să turnați apă și să nu mutați vasul aprins, pentru a evita stropirea și extinderea flăcărilor.

Cunoașterea acestor diferențe nu este doar teoretică: folosirea greșită a apei sau a unui tip nepotrivit de stingător poate transforma un foc controlabil într-un dezastru. În plus, recunoașterea tipului de material care arde ajută la alegerea echipamentului corect, protejând vieți și reducând pagubele materiale. De exemplu, un incendiu de ulei în bucătărie stins greșit cu apă poate provoca arsuri grave și extinderea focului la întreaga locuință. În mediul profesional sau industrial, aceste cunoștințe sunt vitale, iar instruirea regulată și exercițiile de evacuare și stingere a focului pot salva vieți și preveni pierderi materiale semnificative.

În situații de incendiu, autoritățile recomandă evacuarea rapidă și calmă, evitarea lifturilor, închiderea ușilor pentru a limita propagarea fumului și acoperirea nasului și gurii cu materiale textile umezite. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii trebuie protejați suplimentar, de exemplu prin izolarea într-o cameră cât mai sigilată și folosirea unui prosop sau pled umed la uși și ferestre. Animalele de companie trebuie evacuate imediat într-un loc sigur, cu apă proaspătă și kit de prim ajutor veterinar la îndemână; în caz de dificultăți respiratorii, este necesar consultul rapid al unui medic veterinar. Fumul dens afectează și animalele străzii și păsările din apropiere, provocând stres și probleme respiratorii; organizațiile de protecție recomandă crearea unor adăposturi temporare, plasarea hranei și apei în locuri protejate și, dacă se poate, mutarea temporară a animalelor în zone mai sigure.

Expunerea la particule PM2,5 și PM10 poate provoca iritații ale ochilor și căilor respiratorii, tuse persistentă, dificultăți de respirație sau amețeli, mai ales la persoanele vulnerabile. Reducerea expunerii se poate face prin menținerea ferestrelor închise, folosirea filtrelor HEPA acasă, evitarea activităților fizice în aer liber și oprirea aerului condiționat care poate aduce fum în interior.

Pregătirea din timp este esențială: verificarea instalațiilor electrice, depozitarea corectă a substanțelor inflamabile, instalarea detectoarelor de fum și exercițiile regulate de evacuare pot reduce semnificativ riscurile, iar evenimente precum incendiul de la depozitul din Sectorul 2 ne amintesc că siguranța propriilor vieți și a celor din jur depinde de informare corectă, echipament adecvat și respectarea indicațiilor autorităților. Prin reacție responsabilă, chiar și un incendiu de proporții poate fi gestionat cu impact minim asupra vieții, sănătății și mediului urban.

Surse:

https://distreo.ro/blogs/siguranta-la-incendiu/exista-mai-multe-tipuri-de-foc

https://agriculture.vic.gov.au/livestock-and-animals/animal-welfare-victoria/pets-and-emergencies/care-of-pets-exposed-to-smoke-and-ash

https://www.gandul.ro/actualitate/incendiul-din-sectorul-2-14-autospeciale-ale-pompierilor-actioneaza-la-fata-locului-ce-au-depistat-statiile-de-monitorizare-a-calitatii-aerului-20642726

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fumul de la incendii de vegetație, mai periculos decât orice alt efect al schimbărilor climatice

Cum au evoluat șopârlele australiene pentru a scăpa de incendii

Cele mai grave incendii de vegetație din Spania din ultimii 30 de ani, amplificate de schimbările climatice

„Cel mai catastrofal an al secolului XXI” pentru Spania. Incendiile au ras 350.000 de hectare