Un schelet fără cap, vechi de 9.500 de ani, este cel mai vechi adult incinerat din Africa

A fost descoperit cel mai vechi adult incinerat din Lumea Nouă. Pentru vânătorii-culegători preistorici, construirea unui rug funerar pentru incinerarea morților era o adevărată bătaie de cap și, pur și simplu, nu merita efortul sau investiția, mai ales din cauza cantității mari de lemn valoros necesar pentru a arde un corp uman.

Totuși, cercetări recente arată că o comunitate din Epoca Pietrei din Malawi i-a oferit unei femei din trib un rămas-bun spectaculos, contrazicând tot ceea ce credeam până acum despre practicile funerare din Paleolitic.

• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?

„Raportăm cea mai veche dovadă de incinerare intenționată din Africa, cel mai vechi rug funerar pentru un adult descoperit in situ din lume și unul dintre foarte puținele asociate cu vânători-culegători”, scriu autorii unui nou studiu dedicat acestei descoperiri remarcabile.

Analizând scheletul carbonizat și fragmentat, cercetătorii au stabilit că cel mai vechi adult incinerat din Africa era o femeie adultă de talie mică, cu o înălțime de puțin sub 1,5 metri (între 145 și 155 de centimetri).

O descoperire extrem de rară: cel mai vechi adult incinerat din Africa

„Incinerarea este foarte rară atât în rândul vânătorilor-culegători antici, cât și al celor moderni, cel puțin parțial deoarece rugurile necesită o cantitate uriașă de muncă, timp și combustibil pentru a transforma un corp în oase fragmentate și calcinate, și cenușă”, a declarat autoarea principală a studiului, Jessica Cerezo-Román. Până în prezent, cel mai vechi exemplu cunoscut de rug funerar provine din Alaska, unde rămășițele carbonizate ale unui copil mic au fost datate la aproximativ 11.500 de ani.

În Africa, există dovezi ale unor rămășițe umane arse într-un sit din Egipt vechi de 7.500 de ani, însă acestea nu sunt asociate cu ruguri funerare propriu-zise și, prin urmare, nu reprezintă incinerări deliberate. Dovezi clare ale acestei practici apar abia în Neolitic, când comunități de păstori din Kenya au început să își ardă morții în urmă cu aproximativ 3.300 de ani.

În schimb, pe baza straturilor de cenușă și a fragmentelor osoase de la situl de incinerare numit Hora 1, situat pe Muntele Hora din Malawi, cercetătorii au stabilit că femeia a fost incinerată în urmă cu 9.500 de ani, pe un rug construit din aproximativ 30 de kilograme de lemn și iarbă uscată.

„Nu doar că este cea mai timpurie incinerare din Africa, dar a fost un spectacol atât de impresionant încât ne obligă să regândim modul în care înțelegem munca colectivă și ritualurile acestor comunități antice de vânători-culegători”, spune autoarea studiului Jessica Thompson.

De ce a fost incinerată această femeie?

„În mod surprinzător, în rug nu au fost găsite fragmente de dinți sau de oase craniene. Deoarece aceste părți sunt de obicei conservate în incinerări, credem că capul ar fi putut fi îndepărtat înainte de ardere”, a explicat autoarea Elizabeth Sawchuk. Ce s-a întâmplat exact cu craniul femeii rămâne un mister, deși cercetătorii sugerează că acesta ar fi putut fi folosit în ritualuri de venerare a strămoșilor.

O analiză suplimentară a materialului ars din sit indică faptul că oamenii au continuat să aprindă ruguri uriașe acolo timp de sute de ani după funeraliile inițiale, fără ca alte persoane să fie incinerate. În schimb, autorii studiului cred că aceste „spectacole pirotehnologice” ulterioare au fost organizate în amintirea ritualului funerar care avusese loc la Hora 1.

În ansamblu, descoperirile sugerează că femeia incinerată a fost profund respectată de comunitatea sa timp de mai multe generații după moarte, deși identitatea și statutul ei social rămân necunoscute, notează IFL Science.

„De ce a fost incinerată această femeie, când celelalte înmormântări din sit nu au beneficiat de același tratament? Trebuie să fi existat ceva special la ea care să justifice un astfel de ritual”, se spune Thompson.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce s-a prăbușit Imperiul Roman?

La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut

Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât aceea în care cei bogaţi sunt socotiţi totodată cei mai buni”

Cea mai veche artă botanică cunoscută dovedește o gândire matematică timpurie