Paleontologii au descoperit o veche furnică de pământ prinsă într-o bucată de chihlimbar veche de 16 milioane de ani, provenind din Republica Dominicană. Interesant este că aceasta este prima fosilă de Basiceros găsită vreodată în Caraibe.
„Furnicile de pământ sunt descoperiri rare în natură. Să găsești una astăzi e un eveniment în sine, având în vedere cât de bine se ascund, dar prinsă în chihlimbar, e ca și cum ai găsi un diamant,” a declarat Gianpiero Fiorentino, autorul principal al studiului de la New Jersey Institute of Technology (NJIT).
„Această fosilă este distinctă de toate rudele ei moderne și schimbă istoria evolutivă cunoscută a genului Basiceros,” a adăugat el.
Furnicile de pământ din genul Basiceros sunt maeștri ai camuflajului. Abilitatea lor uimitoare de a se confunda cu solul le-a adus numele descriptiv. Specimenul antic a fost identificat ca o specie nouă și a fost numit Basiceros enana.
Fosila oferă prima dovadă directă că acest grup criptic de furnici a trăit în insulele Caraibe în timpul epocii Miocenului (între 23 și 5,3 milioane de ani în urmă), înainte de a dispărea local.
Până acum, furnicile Basiceros erau cunoscute doar din pădurile tropicale ale Americii Centrale și de Sud, din Costa Rica până în sudul Braziliei. Această descoperire contrazice teoriile anterioare despre habitatul lor și sugerează o distribuție geografică mult mai largă în trecut.
„Adesea, evoluția unor linii genetice pare să aibă o istorie biogeografică simplă. Dacă găsești animale care trăiesc azi doar în America de Sud până în Costa Rica, nu ai niciun motiv să crezi că rudele lor străvechi au trăit în Caraibe,” a spus Phil Barden, autor principal și profesor asociat de biologie la NJIT.
„O astfel de fosilă scoate în evidență cât de înșelătoare poate fi distribuția actuală a speciilor în raport cu istoria lor evolutivă complexă.”
Pentru a dezvălui secretele acestui minuscul exemplar fosilizat, echipa de cercetători a utilizat tehnici avansate de imagistică, inclusiv scanare Micro-CT și reconstrucție 3D, care au permis examinarea detaliată a caracteristicilor sale fizice, scrie InterestingEngineering.
Cu puțin peste 5 milimetri lungime, Basiceros enana era semnificativ mai mică decât rudele sale moderne, care pot ajunge până la 9 mm.
„Se pare că si-au dublat dimensiunea în aproximativ 20 de milioane de ani. Ipotezele anterioare sugerau că aceste furnici erau inițial mari și s-au micșorat în timp, dar această descoperire răstoarnă complet acea teorie și arată cât de importante sunt fosilele pentru înțelegerea evoluției unei linii genetice,” a spus Fiorentino.
Remarcabil este că, și în urmă cu 16 milioane de ani, aceste furnici aveau deja peri specializați, în două straturi, care le permiteau să se camufleze eficient cu pământul și frunzele – o strategie de supraviețuire care pare să existe de foarte mult timp.
La final, aceste furnici de pământ din Caraibe au dispărut în timpul Miocenului, cel mai probabil din cauza lipsei habitatului potrivit sau a competiției cu alte specii.
„Prezența genului Basiceros în chihlimbarul dominican sugerează că existau punți terestre antice care permiteau acestor furnici să traverseze de pe continent spre insulele Caraibe,” a spus Barden.
„Această fosilă este o piesă dintr-un puzzle mai mare care ne va ajuta să înțelegem de ce unele grupuri de organisme dispar, iar altele supraviețuiesc milioane de ani.”
Rezultatele au fost publicate în jurnalul Proceedings of the Royal Society B.
Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban
Un experiment a dezvăluit că furnicile sunt superioare oamenilor
Cercetătorii chinezi au dezvoltat un cip inspirat de furnicile de deșert
Spectacolul naturii în Australia! Cum traversează furnicile de foc zonele inundate?