Creierul uman seamănă mai mult decat ne așteptam cu modelele de Inteligență Artificială

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Creierul uman înțelege limbajul vorbit printr-un proces etapizat care seamănă îndeaproape cu operarea modelelor avansate de limbaj, indică un studiu.

Înregistrând activitatea cerebrală a persoanelor care ascultau o poveste rostită, cercetătorii au descoperit că etapele ulterioare ale răspunsurilor cerebrale corespund straturilor mai profunde ale sistemelor de inteligență artificială, în special în regiuni binecunoscute pentru limbaj, cum este aria lui Broca. Rezultatele pun sub semnul întrebării ideile vechi despre înțelegerea limbajului bazată pe reguli fixe și sunt susținute de un set de date publice, care oferă o nouă modalitate puternică de a studia modul în care se formează sensul în creier.

Cercetarea, publicată în Nature Communications, a fost condusă de Dr. Ariel Goldstein de la Universitatea Ebraică, împreună cu colaboratorii Dr. Mariano Schain de la Google Research și Prof. Uri Hasson și Eric Ham de la Universitatea Princeton.

Împreună, echipa a descoperit o similitudine neașteptată între modul în care oamenii dau sens vorbirii și modul în care modelele moderne de AI procesează textul.

Folosind înregistrări prin electrocorticografie de la participanți care au ascultat un podcast de treizeci de minute, oamenii de știință au urmărit sincronizarea și locația activității cerebrale pe măsură ce limbajul era procesat. Ei au descoperit că, de fapt, creierul urmează o secvență structurată care se potrivește îndeaproape cu designul stratificat al modelelor de limbaj mari, cum ar fi GPT-2 și Llama 2.

Un proces flexibil

Pe măsură ce ascultăm pe cineva vorbind, creierul nu percepe sensul dintr-odată. În schimb, fiecare cuvânt trece printr-o serie de pași neurali. Goldstein și colegii săi au arătat că acești pași se desfășoară în timp într-un mod care oglindește modul în care modelele de inteligență artificială gestionează limbajul.

Straturile timpurii din AI se concentrează pe caracteristicile de bază ale cuvintelor, în timp ce straturile mai profunde combină contextul, tonul și înțelesul mai larg. Activitatea creierului uman a urmat același tipar.

Semnalele neurale timpurii s-au potrivit cu etapele inițiale ale procesării AI, în timp ce răspunsurile cerebrale ulterioare s-au aliniat cu straturile mai profunde ale modelelor. Această potrivire temporală a fost deosebit de puternică în zonele de limbaj de nivel superior, cum ar fi aria lui Broca, unde răspunsurile au atins apogeul mai târziu, fiind legate de straturile mai profunde.

Inteligența artificială poate face mai mult decât să genereze text

„Ceea ce ne-a surprins cel mai mult a fost cât de mult se potrivește desfășurarea temporală a sensului în creier cu secvența de transformări din interiorul modelelor de limbaj mari. Deși aceste sisteme sunt construite foarte diferit, ambele par să conveargă spre o acumulare similară, pas cu pas, către înțelegere”, explică Dr. Goldstein.

Studiul sugerează că inteligența artificială poate face mai mult decât să genereze text. Aceasta ar putea ajuta, de asemenea, oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum creează creierul uman sensul. Timp de mulți ani, s-a crezut că limbajul se bazează în principal pe simboluri fixe și ierarhii rigide.

Aceste rezultate contestă acea viziune și indică, în schimb, un proces mai flexibil și statistic în care sensul emerge treptat prin context, scrie Sciencedaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice pot încetini sau chiar inversa „vârsta creierului”, relevă un nou studiu

Un studiu a descoperit cel mai frumos mod prin care să-ți menții creierul tânăr

Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit

Tehnologia și în special telefoanele mobile ne-au atrofiat creierul, arată un studiu