Corpul nostru îmbătrânește în ritmuri diferite: uneori acest proces este strâns legat de numărul anilor trăiți, alteori mai puțin. Un nou studiu arată că există un mod frumos prin care să-ți menții creierul tânăr: ajutându-i pe ceilalți.
Iată cel mai frumos mod prin care să-ți menții creierul tânăr! Potrivit cercetătorilor de la University of Texas at Austin și University of Massachusetts Boston (ambele din SUA), voluntariatul regulat poate încetini îmbătrânirea cognitivă cu aproximativ 15-20%.
Concluziile se bazează pe aproape 20 de ani de date obținute prin sondaje telefonice, realizate pe un eșantion de 31.303 persoane cu vârsta de peste 50 de ani. Rezultatele testelor cognitive au fost corelate cu comportamentele de ajutorare, fie că a fost vorba despre voluntariat organizat sau despre sprijin oferit informal prietenilor, rudelor sau vecinilor.
„Ceea ce m-a impresionat a fost faptul că beneficiile cognitive ale ajutorării nu sunt doar pe termen scurt, ci se acumulează în timp, atât timp cât implicarea este constantă, iar aceste efecte apar atât în cazul voluntariatului formal, cât și al ajutorului informal”, explică Sae Hwang Han, cercetător la UT Austin. El adaugă că inclusiv o implicare moderată, de doar două până la patru ore, este asociată constant cu beneficii clare.
Fiind un studiu observațional, cercetarea nu poate demonstra o relație directă de tip cauză-efect. Totuși, legătura este una puternică și ar putea fi explicată prin stimularea mintală și interacțiunea socială care însoțesc actele de ajutorare. Studii anterioare au arătat că singurătatea afectează sănătatea creierului, în timp ce activitatea fizică și socială contribuie la menținerea funcțiilor cognitive, scrie ScienceAlert.
Un aspect important este că cercetătorii au analizat atât ajutorul informal, cât și voluntariatul structurat, urmărind evoluția în timp. Încetinirea declinului cognitiv pare să fie cumulativă: a fi o persoană dispusă să ajute continuă să aducă beneficii an de an. Contrar unor presupuneri, ajutorul informal oferă avantaje cognitive comparabile cu cele ale voluntariatului organizat.
Intervalul optim pare a fi de două până la patru ore pe săptămână. Peste acest prag, efortul mintal și fizic ar putea deveni solicitant. În contextul creșterii numărului de cazuri de demență, cercetătorii caută factori de risc care pot fi modificați. Ajutarea celorlalți ar putea fi unul dintre aceștia, contribuind și la menținerea conexiunilor sociale la vârste înaintate.
Studiul a fost publicat în revista Social Science & Medicine.
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul