Oamenii de știință dezvăluie legătura dintre microbii intestinali și sănătatea inimii

Tot mai multe cercetări arată că intestinul nu este doar un cămin proverbial pentru sentimentele romantice, ci și un jucător-cheie în sănătatea cardiovasculară.

Mulți factori de sănătate legați de inimă par a fi influențați de microbiomul intestinal, inclusiv tensiunea arterială, greutatea corporală, inflamația și diabetul.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…

Cercetările asupra așa-numitei „axe intestin-inimă”, o legătură de comunicare bidirecțională între intestin și inimă, pot oferi baze noi pentru tratamentul și prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV), cum ar fi ateroscleroza (o afecțiune cauzată de acumularea de placă în artere care poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale).

În ciuda progreselor continue în medicină, incidența BCV rămâne ridicată. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BCV au reprezentat 32% din toate decesele globale în 2022 (o pierdere de 19,8 milioane de vieți).

O legătură directă între microbiotă și ateroscleroză a fost descoperită prin studii timpurii de secvențiere care au arătat că ADN-ul de la bacteriile din cavitatea bucală era prezent în placa aterosclerotică. În plus, pacienții cu insuficiență cardiacă cronică prezintă o scădere a bacteriilor benefice și o creștere a bacteriilor patogene, inclusiv specii de Campylobacter, Salmonella, Shigella și Candida.

Metaboliți specifici generați de diverse specii bacteriene joacă un rol atât în îmbunătățirea sănătății inimii, cât și în determinarea debutului și progresiei patologiilor cardiovasculare și non-cardiovasculare (de exemplu, cancer de colon, boli de rinichi, boala Alzheimer).

Un factor cheie în sănătatea cardiovasculară

Acizii grași cu lanț scurt (SCFAs), cum ar fi acetatul, butiratul și propionatul, derivă din fermentația bacteriană intestinală. SCFAs promovează integritatea barierei intestinale, prezintă activitate anti-tumorală, scad stresul oxidativ și reglează metabolismul lipidelor.

Butiratul și acetatul ajută la protejarea inimii prin modularea inflamației, însă nu toate produsele microbiotei sunt benefice. Trimetilamina N-oxid (TMAO) este generată de bacterii în urma ingerării alimentelor care conțin colină și carnitină (ex: carne roșie, gălbenuș de ou, lactate grase).

Nivelurile crescute de TMAO în plasmă sunt legate de un risc de 74% de evenimente cardiace adverse majore. TMAO contribuie la inflamația vasculară prin recrutarea leucocitelor și creșterea formării plăcii.

Schimbări dietetice importante

Natura interconectată a relației dintre microbiom și inimă sugerează că prebioticele și probioticele ar putea fi utilizate cu succes pentru a gestiona sănătatea.

Bacteriile probiotice din produsele lactate pot produce peptide bioactive cu funcție antihipertensivă. Este important însă de reținut că beneficiile nu sunt imediate.

Schimbările dietetice pe termen scurt alterează rapid microbiomul, dar aceste schimbări sunt temporare. O dietă bogată în plante încurajează speciile care produc SCFAs, în timp ce o dietă bogată în grăsimi duce la riscuri pe termen lung, scrie MedicalXpress.

Cercetătorii abia încep să descopere axa intestin-inimă. Deși majoritatea cercetărilor sunt observaționale (limitând capacitatea de a determina cauzalitatea directă), în viitor clinicienii ar putea analiza microbiota unui individ pentru a determina riscul de evenimente cardiovasculare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un studiu arată că bărbații dezvoltă boli de inimă cu 10 ani mai devreme decât femeile

Câte ouă trebuie să mănânci pentru a preveni bolile de inimă

Grăsimea ascunsă ne poate deteriora inima fără ca măcar să ne dăm seama

Un biolog explică de ce cancerul la inimă este atât de rar