Fața te trădează înainte să vorbești: ce sunt microexpresiile și ce dezvăluie despre emoțiile reale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fața poate transmite emoții înainte ca mintea să le poată controla. Pentru o fracțiune de secundă, mușchii feței dezvăluie reacții involuntare – microexpresii – care pot indica ceea ce o persoană simte cu adevărat. Un zâmbet poate apărea rapid și dispărea la fel de repede, dar uneori este precedat de o tresărire a sprâncenelor, o tensionare scurtă a buzelor sau o umbră de dezgust. Sunt semnale subtile pe care majoritatea oamenilor nu le observă, dar care pot trăda emoții autentice pe care interlocutorul încearcă să le controleze.

Aceste reacții involuntare au fost studiate sistematic de psihologul american Paul Ekman (n. 1934), unul dintre cei mai influenți cercetători ai emoțiilor. Ekman a formulat teoria emoțiilor de bază universale, susținând că anumite expresii faciale asociate fricii, furiei, dezgustului, tristeții, bucuriei și surprizei sunt recunoscute similar în culturi diferite. Cercetările sale interculturale, inclusiv cele realizate în comunități izolate din Papua Noua Guinee, au arătat că aceste expresii fac parte din repertoriul biologic uman și nu sunt simple convenții sociale.

• Stresul ne poate face să ne pierdem orientarea în spațiu, arată noi dovezi RMN
• Astronomii au descoperit prima dovadă că impulsurile radio misterioase provin de la cataclisme cosmice

Volumul „Emotion in the Human Face”, publicat inițial în 1972 împreună cu Wallace V. Friesen, este o lucrare științifică de referință în domeniu, bazată pe studii interculturale. Ulterior, Ekman a dezvoltat Facial Action Coding System (FACS), un sistem standardizat de analiză a mișcărilor musculare faciale, utilizat în cercetare, psihologie și chiar în domeniul criminalistic.

Microexpresiile durează între o douăzecime și o cincime de secundă și apar atunci când o emoție autentică este reprimată sau mascată de un comportament social adecvat. De exemplu, o persoană care acceptă verbal o propunere poate manifesta pentru o clipă o ridicare unilaterală a buzei superioare, semn asociat dezgustului, înainte de a reveni la o expresie neutră. Într-o altă situație, cineva care primește o veste neașteptată poate avea pentru o clipă sprâncenele ridicate și ochii ușor măriți, indicând surpriză sau teamă, urmate imediat de un zâmbet de politețe. La fel, o microîncruntare aproape imperceptibilă poate apărea atunci când cineva afirmă că este de acord cu o decizie care, în realitate, îl nemulțumește.

Primele reacții apar în rețele cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, precum amigdala. Zonele prefrontale responsabile de reglarea reacțiilor intervin ulterior, după ce mecanismele de autocontrol conștient se activează, lăsând pentru un interval aproape imperceptibil urme vizibile pe față.

Interesul pentru microexpresii a crescut mai ales în contextul detectării minciunii, adică al încercării de a identifica discrepanțe între ceea ce spune o persoană și ceea ce simte. Totuși, ideea că microexpresiile ar funcționa ca un detector infailibil este alimentată mai degrabă de filme și seriale decât de cercetare. Un articol publicat în Journal of Nonverbal Behavior analizează limitele indiciilor faciale în detectarea înșelăciunii și arată că acuratețea observatorilor rămâne moderată și puternic dependentă de context. A identifica o emoție înseamnă a observa o reacție afectivă, nu a demonstra intenția de a înșela.

Aceasta este o distincție esențială. Dacă un candidat la un concurs afișează pentru o clipă o expresie de frică atunci când este întrebat despre experiența sa profesională, reacția poate indica anxietate de performanță sau teamă de evaluare, nu neapărat falsificarea informațiilor. Psihologul Maria Hartwig, cercetătoare la John Jay College of Criminal Justice, arată în lucrările sale privind detectarea minciunii că indiciile nonverbale izolate sunt rareori suficiente pentru concluzii solide; analiza corectă presupune coerență între discurs, comportament și situație.

Există însă contexte în care microexpresiile pot oferi informații utile. În relații tensionate, de exemplu, cineva poate afirma că „totul este în regulă”, în timp ce pentru o fracțiune de secundă sprâncenele se apropie și colțurile gurii coboară, sugerând tristețe sau frustrare. Într-o negociere, o reacție involuntară de surpriză la auzul unei oferte poate dezvălui faptul că propunerea este mai avantajoasă decât se anticipa.

Cercetările publicate în revista Emotion, editată de American Psychological Association, evidențiază că persoanele cu abilități ridicate de percepție emoțională identifică mai ușor indicii faciale subtile și înțeleg mai bine stările interne ale altora. Totuși, această sensibilitate nu echivalează cu citirea intențiilor ascunse. Perceperea unei emoții nu oferă acces direct la deciziile sau valorile unei persoane. Intențiile sunt construite din valori, decizii și contexte complexe. O persoană poate simți furie și totuși să aleagă cooperarea. Poate simți teamă și totuși să spună adevărul. Asta înseamnă că microexpresiile arată o stare emoțională de moment și nu un verdict asupra caracterului. De aceea, interpretarea lor necesită prudență și înțelegerea contextului în care apar. Observarea unei reacții trecătoare poate deschide o conversație sau poate invita la clarificare, dar nu oferă, singură, răspunsuri definitive. Intențiile reale se conturează în timp, prin comportamente repetate și consecvente.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3296074/

https://www.researchgate.net/publication/294285301_Microexpressions_and_Deception

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6158306/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primul transplant facial din lume, realizat într-o țară europeană

Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu

Tot mai tinere, tot mai transformate: Generația care își face lifting facial înainte de 30 de ani

O companie chineză a dezvăluit un cap de robot ultra-realist care imită expresiile faciale umane