Evoluția umană ar putea trece printr-o schimbare majoră chiar sub ochii noștri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conform mai multor echipe de oameni de știință, cultura, tehnologia, medicina și abilitățile noastre de rezolvare a problemelor prin colaborare, ar putea modela acum evoluția umană mai mult decât presiunile mediului și limitările propriilor noastre corpuri.

Acest lucru se datorează faptului că soluțiile pe care le inventăm pentru a ne ușura viața, de la încălzirea centrală până la lentilele de contact, pot rezolva provocările biologice mult mai rapid decât o poate face evoluția, reducând presiunea pentru adaptarea genetică.

• Cel mai bun loc pentru a căuta megastructuri extraterestre
• Ceasurile biologice scot la iveală factorii ascunși care accelerează îmbătrânirea

„Evoluția umană pare să schimbe vitezele”, a declarat Tim Waring, cercetător în evoluție culturală la Universitatea din Maine, co-autor al unui studiu pe această temă. „Când învățăm unii de la alții abilități utile sau tehnologii, moștenim practici culturale adaptive. Analizând dovezile, am constatat că, de fapt, cultura rezolvă problemele mult mai rapid decât evoluția genetică. Acest lucru sugerează că specia noastră se află în mijlocul unei mari tranziții evolutive.”

Evoluția este de obicei lentă, desfășurându-se pe parcursul multor generații. De-a lungul istoriei cunoscute, și cultura a exercitat presiuni de selecție. De exemplu, capacitatea de a digera lactoza la vârsta adultă a apărut probabil în culturile pastorale timpurii, scrie ScienceAlert.

Oamenii încă evoluează, iar presiunile mediului încă modelează o mare parte din această evoluție. Însă Waring și co-autorul său, ecologul evoluționist Zachary Wood, susțin că acum cultura a devenit influența dominantă asupra acestor presiuni.

Oamenii încă evoluează

Asta nu înseamnă neapărat că, de fapt, cultura produce noi adaptări genetice. În multe cazuri, ea pur și simplu elimină presiunile care ar fi scurtat odinioară durata de viață a unui individ. De exemplu, în trecut, mamele puteau muri la naștere dacă bebelușul era prea mare. Acum, operațiile de cezariană permit acestor mame să supraviețuiască și să transmită mai departe acele trăsături.

Waring și Wood au propus o teorie testabilă conform căreia, deoarece cultura evoluează mult mai rapid decât genele, aceasta ar putea conduce o schimbare treptată a modului în care sunt modelate trăsăturile umane.

„Trebuie să ne întrebăm ce contează mai mult pentru succesul în viață, genele cu care ne-ai născut sau țara în care trăim?”, a spus Waring. „Astăzi, bunăstarea este determinată tot mai puțin de biologia personală și tot mai mult de sistemele culturale care ne înconjoară: comunitatea, națiunea, tehnologiile tale.”

O schimbare care aduce consecințe profunde

Unii cercetători argumentează că această schimbare ar putea avea consecințe mai profunde. Potrivit unei lucrări publicate în iunie 2025 de o echipă internațională condusă de microbiologul Arthur Saniotis, succesul nostru în reducerea presiunilor externe de selecție ar fi putut slăbi propria traiectorie evolutivă.

Prin utilizarea culturii și tehnologiei pentru a ne îmbunătăți viața, este posibil să fi creat o buclă de feedback în care trebuie să continuăm să le folosim pentru a supraviețui.

„Organizarea culturală face grupurile mai cooperante și mai eficiente”, a explicat Waring. „Dacă moștenirea culturală continuă să domine, soarta noastră ca indivizi și viitorul speciei noastre ar putea depinde tot mai mult de forța și adaptabilitatea societăților noastre.”

Studiul a fost publicat în Bioscience.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cactușii sunt „mașinării” de evoluție rapidă, arată un nou studiu

Cercetătorii au documentat un tip de evoluție rapidă nemaivăzut în sălbăticie până acum

Cercetătorii au identificat segmente neobișnuite de ADN care accelerează evoluția

O echipă de astronomi ar fi descoperit o verigă lipsă din evoluția galaxiilor