Ce ne poate învăța despre evoluție ritmul actului sexual la bonobo?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Primatele oferă noi perspective asupra evoluției comunicării. O echipă internațională de cercetători, din care face parte cercetătorul în domeniul datelor Yannick Jadoul, de la Vrije Universiteit Brussel (VUB; din Belgia), a adus noi perspective asupra naturii ritmice a comportamentului sexual la bonobo. Analizând cu precizie tempoul mișcărilor în timpul actului sexual, cercetătorii speră să înțeleagă mai bine care elemente de ritm și comunicare sunt prezente și la alte specii și ce implicații are acest lucru pentru evoluția trăsăturilor umane unice, precum vorbirea și muzica.

Studiul a fost publicat în Evolution and Human Behavior.

• Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
• O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc

Studiul care oferă oferă noi perspective asupra evoluției comunicării a fost condus de Martina Francesconi și Elisabetta Palagi, în colaborare cu cercetători din Belgia, Italia și alte țări. Cercetarea se bazează pe înregistrări video detaliate ale primatelor bonobo din grădini zoologice, analizate cadru cu cadru. Accentul a fost pus pe tempoul mișcărilor repetitive și pe rolul expresiilor faciale, cum ar fi „zâmbetul cu dinții descoperiți”.

„Conceptul de ‘mimică facială rapidă’ s-a dovedit esențial aici: bonobo imită adesea expresiile celuilalt aproape instantaneu. Totuși, efectul poate fi observat doar dacă imitația apare imediat. Faptul că acest răspuns este atât de rapid și sincronizat ridică întrebarea fundamentală dacă vorbim despre comunicare conștientă sau despre un reflex involuntar”, explică Martina Francesconi.

Cercetătorii au studiat primatele bonobo pentru a afla noi perspective asupra evoluției comunicării

Analiza arată că tempoul mișcărilor este remarcabil de ridicat, în medie de șapte mișcări pe secundă. În mod interesant, acest ritm nu crește neapărat atunci când unul dintre animale zâmbește sau când zâmbetul este imitat. Cercetătorii au observat însă că tempoul scade semnificativ imediat după încetarea mimicii faciale rapide.

„Acest lucru sugerează că expresiile faciale probabil nu contribuie la coordonarea sau accelerarea comportamentului. Dar scăderea bruscă a ritmului ulterior ar putea fi legată de procese fiziologice, cum ar fi orgasmul. Nu putem afirma acest lucru cu certitudine doar pe baza datelor observaționale, dar tiparul este remarcabil”, spune Yannick Jadoul.

„Studiul nostru face parte dintr-un domeniu mai larg care investighează modul în care ritmul, tempoul și vocalizarea au evoluat la oameni și animale”, concluzionează prof. Palagi.

O analiză pe date

„Primatele bonobo, alături de cimpanzei, sunt cele mai apropiate rude vii ale noastre. Spre deosebire de cimpanzei, bonobo trăiesc într-o societate matriarhală în care sexul are un rol social vital. Comparând comportamentul lor cu cel al oamenilor și al altor specii, sperăm să înțelegem mai bine care elemente de comunicare sunt cu adevărat umane și care sunt mult mai vechi în istoria noastră evolutivă”, a spus prof. Palagi.

În acest proiect, Yannick Jadoul a oferit expertiză în analiza datelor și cuantificarea ritmului. „Acesta nu este un studiu despre Inteligență Artificială în sensul modelelor de limbaj mari sau rețelelor neuronale. Este vorba despre analiză riguroasă a datelor și recunoașterea tiparelor. Tocmai aceste metode sunt esențiale pentru măsurarea obiectivă a comportamentelor complexe”, subliniază el, citat de Phys.org.

Această cercetare i se aliniază tradiției de lungă durată de la VUB în studierea limbajului, a comunicării și a sistemelor de învățare. Comparând ritmul și tempoul între specii, cercetătorii speră să descifreze, pas cu pas, cum au apărut trăsăturile pe care le considerăm ‘tipic umane’, precum muzica, vorbirea și comunicarea socială.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit unde se află „busola” porumbeilor

Test de cultură generală. Care mamifer poate mirosi sub apă?

Fenomen inedit: Locul în care papagalii au devenit parte din ecosistemul urban

O descoperire șocantă dezvăluie că aricii de mare sunt practic „doar creier”