Home » Natură » Cercetătorii au documentat un tip de evoluție rapidă nemaivăzut în sălbăticie până acum

Cercetătorii au documentat un tip de evoluție rapidă nemaivăzut în sălbăticie până acum

Cercetătorii au documentat un tip de evoluție rapidă nemaivăzut în sălbăticie până acum
Foto: The University of British Columbia/Daniel Anstett
Publicat: 18.03.2026

Când cea mai severă secetă înregistrată vreodată a lovit vestul Statelor Unite și părți din Mexic, multe plante nu au supraviețuit. Totuși, în mod surprinzător, o specie numită Mimulus cardinalis a reușit să reziste și să continue să prospere. Cercetătorii cred acum că acest caz reprezintă primul exemplu al unui nou tip de evoluție rapidă nemaivăzut în sălbăticie.

O echipă de la Universitatea British Columbia (Canada) și Universitatea Cornell (SUA) a monitorizat timp de peste zece ani 55 de populații ale acestei plante din Oregon și California. Începând cu 2012, regiunea a fost afectată de una dintre cele mai severe megasecete din ultimii peste 10.000 de ani, oferind o oportunitate rară de a observa cum reacționează plantele la stresul climatic extrem.

Analizând ADN-ul plantelor, cercetătorii au urmărit modul în care au evoluat variantele genetice asociate toleranței la climă. După instalarea secetei, unele populații au început să prezinte mai frecvent gene și trăsături care favorizează adaptarea la condiții calde și uscate. Descendenții acestor plante au devenit mai eficienți în reținerea apei în frunze, fără a pierde capacitatea de a absorbi dioxid de carbon prin fotosinteză.

Un tip de evoluție rapidă nemaivăzut până acum a fost observat în timpul unei megasecete

Oamenii de știință au observat un tip de evoluție rapidă nemaivăzut până acum. Un aspect important este că populațiile care au evoluat cel mai rapid au fost și cele care s-au refăcut cel mai bine după secetă.

„În esență, am descoperit că populațiile care și-au revenit sunt și cele care au evoluat cel mai rapid”, a explicat autorul principal al studiului, Daniel Anstett, profesor asistent de biologie vegetală la Universitatea Cornell.

„Plantele care au evoluat cel mai repede pentru a-i face față secetei s-au refăcut și cel mai repede. Iar cele care au intrat în perioada de secetă cu variația genetică potrivită au fost cele care au reușit să depășească cel mai bine situația”, a adăugat autoarea principală a studiului, Amy Angert, profesoară la Universitatea British Columbia.

Cercetătorii numesc acest fenomen „salvare evolutivă”. Ideea este că o populație poate evita dispariția dacă evoluează suficient de repede pentru a ține pasul cu schimbările mediului. Pentru a demonstra că a avut loc acest proces, trebuiau îndeplinite trei condiții: o scădere a populației cauzată de schimbările climatice, o evoluție genetică rapidă și o revenire a populației datorată acestei adaptări. Mimulus cardinalis a îndeplinit toate aceste criterii, devenind primul exemplu documentat de salvare evolutivă observat direct în natură.

Descoperirea oferă o mică rază de optimism într-un context general îngrijorător. Rezultatele sugerează că unele specii le-ar putea face față fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice (cum ar fi valurile de căldură, secetele sau ploile torențiale) prin adaptare rapidă.

Nu toate speciile au această capacitate de a evolua

Totuși, cercetătorii avertizează că nu toate speciile au această capacitate. Multe plante și animale nu dispun de suficientă diversitate genetică pentru a evolua atât de repede.

„Nu toate speciile vor reuși să se salveze singure. Întrebarea este care dintre ele vor fi precum Mimulus cardinalis și care vor semăna mai mult cu specii precum pinul de Oregon sau ienupărul de Virginia”, a spus Angert.

„Acesta este, într-un fel, globul de cristal care ne poate ajuta să anticipăm viitorul. Identificarea genelor implicate în această evoluție ne-ar putea ajuta să înțelegem ce trăsături le permit populațiilor să le supraviețuiască unor perioade prelungite de secetă”, a adăugat Anstett.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este singura primată veninoasă din lume? Puțini oameni știu răspunsul corect!

„Omogenocenul” sau cum oamenii fac ca fauna sălbatică să fie periculos de uniformă

Rechinilor albi le crește un nou tip de dinți pe măsură ce îmbătrânesc

Cum și-au pierdut șerpii membrele?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum funcționează „pădurea invizibilă”: bacteriile care ne protejează de infecții și legătura lor cu fertilitatea
Cum funcționează „pădurea invizibilă”: bacteriile care ne protejează de infecții și legătura lor cu fertilitatea
Turiștii au trecut zeci de ani pe lângă 280 de gravuri preistorice fără să le observe. Unele au fost acoperite de inscripții moderne
Turiștii au trecut zeci de ani pe lângă 280 de gravuri preistorice fără să le observe. Unele au fost acoperite de inscripții ...
Două obiceiuri alimentare simple ne pot ajuta în lupta cu kilogramele, descoperă noi cercetări
Două obiceiuri alimentare simple ne pot ajuta în lupta cu kilogramele, descoperă noi cercetări
Alzheimer poate începe cu mult înaintea pierderii memoriei. Ce indicii au găsit cercetătorii în sânge
Alzheimer poate începe cu mult înaintea pierderii memoriei. Ce indicii au găsit cercetătorii în sânge
Cum știu milioane de molii pe cale de dispariție din Australia încotro să migreze?
Cum știu milioane de molii pe cale de dispariție din Australia încotro să migreze?
ADN-ul unei femei de acum 30.000 de ani dezvăluie legături neașteptate între populațiile Europei
ADN-ul unei femei de acum 30.000 de ani dezvăluie legături neașteptate între populațiile Europei
Iuliana din Norwich, prima femeie cunoscută care a scris o carte în limba engleză
Iuliana din Norwich, prima femeie cunoscută care a scris o carte în limba engleză
Havelock Ellis și nașterea sexologiei moderne: de la autoerotism la narcisismul freudian
Havelock Ellis și nașterea sexologiei moderne: de la autoerotism la narcisismul freudian
Cum a căpătat diavolul coarne și copite. De la teroarea medievală la demonii digitali
Cum a căpătat diavolul coarne și copite. De la teroarea medievală la demonii digitali
Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă
Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit