Aceasta este dovada că o arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă. În mod obișnuit, deși nu întotdeauna, arahnidele se hrănesc cu alte nevertebrate, precum păianjeni și artropode mici. Rolul lor de prădători ai vertebratelor este însă mult mai puțin înțeles decât relația lor cu prada de dimensiuni reduse, mai ales în cazul grupurilor de arahnide cu aspect mai fragil, precum Opiliones. Totuși, observații din mai multe regiuni ale lumii arată că acest grup nu se limitează la insecte și poate vâna chiar și broaște.

O arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă. Păianjenii sunt cei mai cunoscuți reprezentanți ai arahnidelor care atacă vertebrate, iar celelalte grupuri taxonomice au primit mult mai puțină atenție din partea cercetătorilor. Aici intră în scenă Opiliones, un ordin care include aproximativ 6.700 de specii. Deși nu au venin, aceste arahnide folosesc o varietate de tactici comportamentale pentru a captura și consuma pradă de câteva ori mai mare decât ele.

În mai multe observații realizate în America de Sud, cercetătorii au surprins aceste arahnide vânând broaște și chiar hrănindu-se cu ele. Pe 5 februarie 2020, în timpul unui studiu efectuat într-o rezervație naturală din Ecuador, „un mascul de Holocranaus aff. angulus a fost observat în timp ce ataca un exemplar viu de Pristimantis sp.”, notează autorii cercetării.

Alte două observații similare au fost înregistrate tot în Ecuador, toate implicând broaște consumate lent de diferite specii de Opiliones pe frunze aflate deasupra solului.

Dovada că această arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă

„Nu știam că este ceva special. Credeam că este normal, pentru că broaștele sunt o pradă bună pentru toată lumea. Nu au solzi sau oase dure. Sunt ca niște ursuleți gumați ai pădurii”, a declarat Lizardo Proaño, ghid la Mashpi Lodge, pentru Smithsonian Magazine.

O ultimă observație a fost făcută în Columbia, unde arahnida ținea broasca de piciorul posterior drept în timp ce o consuma. Aceste interacțiuni, observate la specii diferite atât de broaște, cât și de Opiliones, sugerează că acest tip de prădare ar putea fi mult mai răspândit decât se credea anterior.

Cum vânează Opiliones?

În lipsa veninului, aceste arahnide compensează prin pedipalpi prevăzuți cu țepi și prin corpuri puternice, protejate de un exoschelet dur. De asemenea, aceste arahnide prezintă dimorfism sexual, masculii având corpuri mai mari și pedipalpi mai dezvoltați, caracteristici asociate competiției dintre masculi. Cercetătorii consideră că aceste trăsături îi pot ajuta și la capturarea unor broaște de dimensiuni mari. Totuși, doar în două dintre cazurile observate s-a putut confirma că era vorba despre masculi, celelalte exemplare neputând fi identificate după sex.

Autorii studiului sugerează și că hrănirea ocazională cu pradă mare, precum broaștele, ar putea reprezenta o sursă importantă de macronutrienți pentru Opiliones. Unele specii au comportamente care consumă foarte multă energie, precum păzirea ouălor, ceea ce limitează timpul disponibil pentru hrănire, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista Ecology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Jaguarul, în pragul dispariției în Pădurea Atlantică. Lipsa hranei, o amenințare critică

Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Care este explicația?

Cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale oamenilor, ar putea prezice vremea

Test de cultură generală. Câte grupe de sânge au vacile?