A fost confirmat! Cât de bătrân este cel mai vechi crater de impact din lume?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cel mai vechi crater de impact din lume a fost datat direct pentru prima dată, iar rezultatele confirmă că este singurul crater cunoscut care a supraviețuit din Arheozoic, perioada timpurie a istoriei planetei noastre. Descoperirea le oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a studia modul în care impacturile cosmice au influențat geologia și chimia Pământului primordial.

Oamenii de știință nu se îndoiesc că planeta noastră a fost bombardată intens în primele sale miliarde de ani, dovadă fiind suprafața Lunii, acoperită de cratere. Totuși, majoritatea urmelor lăsate pe Pământ au fost șterse de eroziune și de procesele geologice care au remodelat scoarța terestră.

Când craterul North Pole Dome a fost identificat în Australia de Vest, interesul geologilor a fost imediat stârnit deoarece descoperitorii au estimat inițial că are aproximativ 3,5 miliarde de ani. La acea vreme, cel mai vechi crater cunoscut era Yarrabubba, tot din Australia de Vest, cu o vârstă de aproximativ 2,2 miliarde de ani. Diferența de 1,3 miliarde de ani ar fi reprezentat un salt uriaș în înțelegerea istoriei impacturilor terestre.

Ulterior însă, un alt studiu a sugerat că North Pole Dome ar putea avea cel mult 2,7 miliarde de ani și poate chiar doar 400 de milioane de ani, o incertitudine atât de mare încât importanța descoperirii a început să fie pusă sub semnul întrebării.

Ce vârstă are cu adevărat cel mai vechi crater de impact din lume?

Potrivit profesorului Chris Kirkland, de la Universitatea Curtin (Australia), ambele estimări aveau aceeași problemă fundamentală: niciuna nu data craterul în mod direct. Cercetătorii au dedus vârsta pe baza unor straturi de roci comparate cu formațiuni similare aflate la sute de kilometri distanță, o metodă care lasă loc unor erori considerabile, scrie IFL Science.

Pentru a obține un rezultat mai sigur, echipa lui Kirkland a analizat cristale de zircon extrase chiar din crater. Aceste minerale sunt extrem de valoroase pentru geologi deoarece încorporează uraniu atunci când se formează, dar nu și plumb. Pe măsură ce timpul trece, uraniul se transformă în plumb, iar raportul dintre cele două elemente permite determinarea vârstei cristalelor. Cel mai vechi crater de impact din lume are o vechime de 3 miliarde de ani.

Analiza a indicat o vârstă de aproximativ 3,02 miliarde de ani. Cercetătorii cred că zirconul provenea inițial din roci mai vechi, însă impactul a generat temperaturi suficient de ridicate pentru a îl topi și recristaliza, resetând astfel „ceasul” radioactiv. Din acest motiv, vârsta obținută este considerată a reprezenta momentul formării craterului.

„Este extrem de dificil să li se determine vârsta craterelor de impact foarte vechi deoarece, de-a lungul a miliarde de ani, rocile sunt modificate de căldură, presiune și fluide, care pot șterge sau reseta semnalele originale ale impactului. Am reușit să separăm momentul impactului de lunga sa istorie geologică”, a explicat Kirkland.

Legătura cu originea vieții

Noua datare împinge recordul impacturilor cunoscute pe Pământ cu peste 800 de milioane de ani mai în urmă decât orice alt crater datat cu precizie. În același timp, confirmă că Australia de Vest găzduiește cele mai vechi două cratere de impact cunoscute, datorită faptului că regiunea conține unele dintre cele mai vechi fragmente de scoarță continentală de pe planetă.

Descoperirea ar putea avea implicații importante și pentru studierea originilor vieții. Craterul se află în aceeași succesiune de roci care conține stromatolite, unele dintre cele mai vechi dovezi ale existenței vieții pe Pământ. Impactul a fracturat rocile și a permis circulația apei fierbinți și a mineralelor prin subsol, procese care ar putea fi confundate cu alte fenomene geologice dacă existența craterului nu ar fi cunoscută.

Numele North Pole Dome poate părea ciudat pentru un loc aflat în emisfera sudică. Acesta a fost dat în glumă de către prospectorii care căutau aur și bariu în regiune. Confruntați cu temperaturile toride din Australia de Vest, una dintre cele mai fierbinți zone de pe Pământ, aceștia au botezat locul „Polul Nord” tocmai datorită lipsei totale de zăpadă și frig.

Studiul a fost publicat în revista Geology.

Vă recomandăm să citiți și:

Singurul record pe care misiunea Artemis 2 NU a reușit să-l depășească

3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, conform științei

Ce s-a putut vedea în atmosfera Soarelui chiar înaintea unei erupții colosale de clasă X9?

O planetă potențial locuibilă la doar 10 ani-lumină de Pământ. Ce au descoperit astronomii despre GJ 887 d?