Căldura tot mai mare este asociată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor, în special la cei între 15 și 24 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Căldura tot mai mare este asociată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor. Un nou studiu atrage atenția asupra unui efect îngrijorător al valurilor de căldură: pe măsură ce temperaturile cresc, crește și riscul de sinucidere în rândul tinerilor. Cercetarea arată că această legătură este deosebit de puternică în timpul verii, când fiecare grad Celsius în plus este asociat cu o creștere semnificativă a numărului de sinucideri.

În ultimii ani, milioane de oameni din India, Statele Unite și Europa au fost afectați de valuri de căldură extreme, alimentate atât de schimbările climatice, cât și de tiparele meteorologice persistente. Pe lângă efectele asupra sănătății fizice, temperaturile ridicate pot influența și sănătatea mintală, favorizând apariția sau agravarea unor tulburări psihice, inclusiv a comportamentului suicidar.

Deși această asociere era deja cunoscută în populația generală, cercetătorii au analizat acum impactul asupra copiilor, adolescenților și tinerilor, considerați mai vulnerabili din punct de vedere biologic și social. Ce arată datele? Căldura tot mai mare este asociată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor.

Studiul, publicat în revista The American Journal of Psychiatry, a constatat că, în lunile de vară, fiecare creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii medii lunare este asociată cu o majorare de 2,68% a ratei sinuciderilor. Efectul a fost cel mai pronunțat în cazul adolescenților mai mari și al tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Căldura tot mai mare este asociată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor. Care persoane sunt cele mai afectate?

Nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură de căldură. Riscul este mai mare pentru cei care lucrează în aer liber, pentru persoanele fără locuințe stabile, pentru cei care trăiesc în cartiere defavorizate sau nu au acces la aer condiționat. În plus, copiii și adolescenții reacționează diferit la temperaturile ridicate față de adulți.

Organismul lor are o suprafață corporală mai mare în raport cu masa, iar mecanismul de răcire prin transpirație este mai puțin eficient. Din această cauză, absorb căldura mai rapid și elimină mai greu excesul de temperatură. Unele cercetări sugerează și că tinerii se adaptează mai dificil la perioadele prelungite de caniculă decât persoanele în vârstă, scrie MedicalXpress.

Oamenii de știință știu de peste un secol că sinuciderile urmează un tipar sezonier, atingând de regulă un vârf primăvara și un minimum iarna, în emisfera nordică. Totuși, nu era clar dacă riscul este determinat de temperatura ridicată în sine sau de creșterea bruscă a acesteia.

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au analizat date colectate pe parcursul a 25 de ani, între 1980 și 2004, din întreaga zonă continentală a Statelor Unite. Ei au combinat registrele naționale privind sinuciderile, furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și de Biroul de Recensământ al SUA, cu informații meteorologice provenite de la peste 10.000 de stații meteo.

În loc să analizeze întregul an ca un singur interval, oamenii de știință au separat datele pe anotimpuri. Pe ansamblul anului, fiecare grad Celsius în plus a fost asociat cu o creștere de 0,75% a ratei sinuciderilor în rândul tinerilor, o valoare apropiată de cea observată în populația generală.

Cum poate fi combătut fenomenul?

Diferențele au devenit însă evidente în timpul verii. Între lunile iulie și septembrie, fiecare grad suplimentar a fost asociat cu o creștere de 2,68% a ratei sinuciderilor, de peste trei ori și jumătate mai mare decât media anuală.

Analiza a mai arătat că efectul temperaturilor ridicate este mai pronunțat în cazul fetelor și tinerelor femei. Pentru acestea, rata sinuciderilor a crescut cu 5,2% pentru fiecare grad Celsius în plus, în comparație cu 2,37% în cazul băieților și tinerilor bărbați.

Fenomenul a fost observat în majoritatea regiunilor Statelor Unite, însă intensitatea sa a scăzut treptat din est către vest.

Autorii studiului avertizează că, pe fondul încălzirii globale și al fenomenelor climatice precum El Niño, protejarea sănătății mintale a tinerilor va necesita atât cercetări suplimentare, cât și măsuri concrete. Printre soluțiile propuse se numără extinderea accesului la spații răcoroase în perioadele de caniculă, consolidarea serviciilor de sprijin pentru tineri și elaborarea unor politici de sănătate mintală care să țină cont de efectele schimbărilor climatice.

Vă recomandăm să citiți și:

Creierul ar putea prezice interacțiunile sociale înainte ca acestea să se întâmple

Pierderea mirosului poate fi la fel de devastatoare ca boala Parkinson și AVC-ul, au descoperit cercetătorii

Primul studiu clinic mondial pentru „reprogramarea” celulelor distruse de glaucom. De ce este controversat?

Oamenii de știință au descoperit un risc surprinzător în dietele fără zahăr