Albinele au dezvoltat o strategie uimitoare de protecție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Albinele regine transmit pesticidele în ouă pentru a se proteja. Albinele lucrătoare reprezintă prima linie de apărare împotriva contaminanților dintr-un stup, însă un nou studiu arată că și regina are propriul mecanism de protecție. Atunci când este expusă timp îndelungat la pesticide, aceasta preia substanțele toxice în organism și le transferă în ouă, într-un proces denumit de cercetători „descărcare maternă”.

Albinele regine transmit pesticidele în ouă pentru a se proteja. Studiul, coordonat de cercetători de la Universitatea din California, Davis (SUA), demonstrează pentru prima dată că albinele regine folosesc această strategie pentru a elimina contaminanții din propriul corp.

Studiul a fost publicat în revista Current Biology.

„Pentru a se proteja, regina transferă aceste substanțe chimice în ouă, scăpând astfel de ele. Nimeni nu a demonstrat până acum acest mecanism la albinele melifere”, a explicat Sascha Nicklisch, profesor asociat în cadrul Departamentului de Toxicologie a Mediului.

Descoperirea arată o imagine a modului în care pesticidele pot continua să se acumuleze într-o colonie la mult timp după expunere, atunci când albinele lucrătoare nu mai reușesc să filtreze eficient contaminanții. Informațiile sunt relevante atât pentru apicultori, cât și pentru agricultori și specialiștii în combaterea integrată a dăunătorilor, care ar putea lua în calcul riscurile expunerii la pesticide în perioadele de cules sau de dezvoltare a coloniilor.

Un nou tip de studiu arată că albinele regine transmit pesticidele în ouă pentru a se proteja

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Laboratorul Național Lawrence Livermore și Serviciul de Cercetare Agricolă al Departamentului pentru Agricultură al SUA. Potrivit lui Nicklisch, există riscul ca ouăle să acumuleze atât de multe pesticide încât dezvoltarea lor să fie afectată. „Ar putea exista un prag critic, iar acumularea lentă a substanțelor chimice să contribuie, în timp, la prăbușirea întârziată a coloniei”, a spus acesta, citat de EurekAlert.

Până acum, majoritatea studiilor toxicologice s-au concentrat asupra albinelor lucrătoare. Noua cercetare a urmărit însă traseul pesticidelor în întregul stup și impactul lor asupra reginei, a ovarelor acesteia, a ouălor și a fagurilor. În mod normal, albinele lucrătoare hrănesc și îngrijesc regina și larvele, filtrând o mare parte din contaminanți înainte ca hrana să ajungă la aceasta.

Totuși, cercetătorii au observat că această protecție are limite. „În studiul nostru, pesticidele au început să se acumuleze treptat în organismul reginelor, ceea ce arată că capacitatea albinelor lucrătoare de a filtra contaminanții poate fi depășită. Când se întâmplă acest lucru, regina recurge la propriul mecanism de apărare, transferând încărcătura toxică în ouă”, a declarat Angela Encerrado-Manriquez, autoarea principală a studiului.

Experimente cu nanocolonii

Pentru experimente, oamenii de știință au creat „nanocolonii”, mici sisteme care reproduc funcționarea unui stup și conțin o regină și 60 de albine lucrătoare. Acestea au fost hrănite cu polen, apă și hrană contaminate cu pesticidul paration-metil, marcat radioactiv pentru a putea fi urmărit. În prima zi, albinele lucrătoare au eliminat aproximativ 95% din pesticid și l-au depozitat în faguri, însă după zece zile eficiența lor a scăzut la 86%.

Tehnologia utilizată de Laboratorul Național Lawrence Livermore a permis detectarea unor cantități extrem de mici de pesticide. „Cu ajutorul BioAMS putem urmări niveluri foarte reduse de pesticide. Concentrațiile folosite în studiu nu au fost letale și reflectă valorile întâlnite în mediul natural”, a precizat cercetătorul Bruce Buchholz.

O regină poate depune între 1.500 și 2.000 de ouă pe zi, susținând astfel colonia, iar albinele contribuie la polenizarea a aproximativ o treime din culturile alimentare ale lumii. Din acest motiv, pierderea coloniilor afectează direct productivitatea agricolă și securitatea alimentară. Cercetătorii intenționează acum să afle cât timp poate continua regina să transfere contaminanții în ouă, ce efecte are acest fenomen asupra coloniilor pe termen lung și dacă mecanismul diferă în funcție de tipul pesticidului.

Vă recomandăm să citiți și:

Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii

Cum au învățat melcii să se camufleze pe timp de ploaie?

Peștii suferă masiv din cauza poluării luminoase, au descoperit cercetătorii

Cercetătorii încearcă să afle de ce râd primatele, inclusiv oamenii