De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când se confruntă cu stresul, epuizarea sau problemele de zi cu zi, cei mai mulți oameni încearcă instinctiv să adauge noi activități și obiceiuri în program, în loc să renunțe la ceea ce îi încarcă inutil. Psihologii numesc acest fenomen „prejudecata aditivă” (additive bias), iar studiile sugerează că această tendință poate face mai mult rău decât bine.

Potrivit cercetărilor, atunci când oamenii caută soluții la o problemă, preferă să adauge reguli, sarcini sau resurse suplimentare, în loc să elimine factorii care le consumă timpul și energia. De exemplu, pentru a combate epuizarea, mulți aleg să introducă în program sesiuni de meditație sau exerciții fizice, înainte de a renunța la obligațiile neesențiale ori la timpul petrecut în fața ecranelor.

Acest mod de gândire este amplificat de rețelele sociale și de societatea de consum, unde utilizatorii sunt expuși permanent la mesaje care promovează ideea că trebuie să facă mai mult, să cumpere mai mult și să fie permanent preocupați de propria dezvoltare, notează The Guardian.

Un raport publicat de Scientific American arată că oamenii identifică mai ușor soluțiile care presupun adăugarea unor noi acțiuni decât pe cele bazate pe eliminarea unor obiceiuri sau responsabilități. În plus, atunci când nivelul de stres și încărcarea mentală sunt ridicate, această tendință devine și mai pronunțată.

Rezultatele unor studii publicate în 2025 confirmă fenomenul. Participanții au recomandat mult mai frecvent soluții precum meditația sau exercițiile fizice pentru îmbunătățirea sănătății mintale decât măsuri precum renunțarea la fumat sau limitarea consumului de alcool, chiar și atunci când acestea din urmă erau mai simple și mai eficiente. Cercetătorii au observat și că oamenii devin mai predispuși către astfel de soluții pe măsură ce înaintează în vârstă.

Dr. Tom Barry, psiholog la Universitatea din Bath și unul dintre autorii studiului, avertizează că această abordare poate transforma îngrijirea sănătății mintale într-o listă nesfârșită de sarcini. „Sfaturile bune ar trebui să găsească un echilibru între a face mai mult și a face mai puțin”, spune acesta.

Psihoterapeuta Linda Sanderville propune o strategie diferită: eliminarea periodică a consumului de informații. Ea recomandă intervale fără internet, televiziune sau știri, pentru a permite creierului să proceseze informațiile și să stimuleze creativitatea.

„Este greu să consumi și să creezi în același timp. Dacă îți prețuiești creativitatea, oferă-i creierului o pauză de la consumul continuu de informații”, explică Sanderville.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Răsturnare de tendință în chirurgia estetică: mai multe cereri de micșorare a sânilor decât implanturi

Adolescenții nu mai răspund la telefon: este aceasta o lipsă de maniere sau o nouă tendință?

De ce credem că „nu iese fum fără foc”? Explicația psihologică pentru unul dintre cele mai vechi proverbe

Trădarea într-o relație poate declanșa reacții similare celor asociate traumei psihologice. Psihologia explică de ce este atât de greu să pleci