O genă specific umană s-ar ascunde în spatele capacității noastre cerebrale excepționale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Microgliile din creierul uman au nevoie de ani întregi pentru a ajunge la maturitate, iar cercetătorii bănuiesc că această dezvoltare extrem de lentă, coordonată de o genă exclusiv umană, reprezintă un secret al inteligenței noastre.

Microgliile sunt cele mai abundente celule imunitare din creier, reprezentând între 5% și 10% din totalul celulelor cerebrale.

Pe lângă protejarea împotriva infecțiilor și curățarea neuronilor deteriorați, acestea au un rol crucial în eliminarea sau consolidarea sinapselor în timpul dezvoltării rețelelor neuronale.

Într-un nou studiu publicat în jurnalul Neuron, cercetătorii de la Institutul Zuckerman au descoperit că microgliile umane se dezvoltă într-un ritm neobișnuit de lent.

În timp ce la șoareci microgliile ajung la maturitate în doar trei săptămâni, la oameni acest proces durează între patru și opt ani, fiind mai îndelungat.

Noi indicii despre ce ne face unici din punct de vedere evolutiv

„Această dezvoltare lentă poate ajuta microgliile umane să influențeze creierul în moduri care ne permit capacitățile cognitive remarcabile”, a explicat dr. Carlos Diaz-Salazar, autorul principal al studiului.

Echipa condusă de dr. Franck Polleux studiază de peste 15 ani gena SRGAP2, una dintre puținele doze de gene duplicate exclusiv în linia evolutivă umană.

Cercetările anterioare au arătat că aceste copii specifice umane cresc numărul de conexiuni sinaptice și încetinesc, totodată, maturizarea neuronilor, creând în acest fel o rețea mai densă și mai puternică.

O dezvoltare lentă

Oamenii de știință au descoperit că duplicările SRGAP2 sunt de zece ori mai active în microglie decât în neuroni. Această genă controlează ritmul de dezvoltare atât pentru neuroni, cât și pentru microglii, asigurând sincronizarea lor în timpul construirii circuitelor cerebrale.

Această fereastră extinsă de dezvoltare oferă creierului uman timpul necesar pentru a construi structuri extrem de complexe.

Descoperirea oferă noi indicii despre ce ne face unici din punct de vedere evolutiv și poate ajuta la înțelegerea tulburărilor de neurodezvoltare, scrie ScienceDaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență

Oamenii de știință au transferat cu succes gena longevității și au prelungit durata de viață

Creierul criogenat al unui cercetător, „uimitor de bine conservat” după 10 ani

O ciupercă patogenă extrem de periculoasă pentru oameni are o armă secretă