Oamenii de știință au împrumutat un secret al longevității de la șobolanii cârtiță golași și l-au folosit pentru a face șoarecii mai sănătoși și mai longevivi.
Șobolanii cârtiță golași nu sunt cele mai arătoase creaturi, dar biologia lor i-a transformat în unele dintre cele mai fascinante animale pentru cercetările privind îmbătrânirea. Aceste mici rozătoare ridate pot trăi zeci de ani, dezvoltă rar cancer și par neobișnuit de protejate de multe dintre bolile care apar de regulă odată cu vârsta.
Echipa de cercetători a demonstrat că unul dintre aceste avantaje biologice poate fi transferat la un alt mamifer. Prin mutarea unei gene legate de nivelurile neobișnuit de ridicate de acid hialuronic cu masă moleculară mare (HMW-HA), echipa a îmbunătățit sănătatea și a prelungit moderat durata de viață a șoarecilor.
Studiul, publicat în Nature, sugerează că cel puțin unele trăsături de longevitate care au evoluat la animalele cu viață lungă pot fi adaptate și la alte specii. Șoarecii modificați genetic au avut o creștere de aproximativ 4,4% a duratei mediane de viață comparativ cu șoarecii obișnuiți.
„Studiul nostru oferă o dovadă a conceptului că mecanismele unice de longevitate care au evoluat la speciile de mamifere longevive pot fi exportate pentru a îmbunătăți durata de viață a altor mamifere”, afirmă Vera Gorbunova, profesor de biologie și medicină la Rochester.
Șobolanii cârtiță golași au dimensiuni similare cu ale șoarecilor, dar pot trăi până la 41 de ani, de aproape zece ori mai mult decât rozătoarele de talie asemănătoare. Pe măsură ce îmbătrânesc, ei par să evite afecțiuni precum neurodegenerarea, bolile cardiovasculare, artrita și cancerul.
Secretul pare a fi HMW-HA. Șobolanii cârtiță golași au de aproximativ zece ori mai mult acid hialuronic de acest tip decât șoarecii sau oamenii. Atunci când cercetătorii au eliminat HMW-HA din celulele acestor animale, celulele au devenit predispuse la formarea tumorilor.
Echipa a modificat genetic șoarecii pentru a purta versiunea genei hyaluronan synthase 2 specifică șobolanului cârtiță golaș.
Șoarecii modificați au dezvoltat niveluri mai mari de hialuron în diverse țesuturi, au prezentat o protecție mai puternică împotriva tumorilor spontane și a cancerului de piele indus chimic și au avut mai puțină inflamație în corp pe măsură ce îmbătrâneau (inflamația cronică fiind un marker principal al bătrâneții). De asemenea, au menținut o sănătate intestinală superioară.
Deși creșterea duratei de viață de 4,4% este modestă, importanța majoră rezidă în faptul că un mecanism de supraviețuire a putut fi transferat între specii diferite, scrie Sciencedaily.
„Ne-au trebuit 10 ani de la descoperirea HMW-HA la șobolanul cârtiță până la demonstrarea faptului că acesta îmbunătățește sănătatea șoarecilor”, spune Gorbunova. „Următorul nostru obiectiv este să transferăm acest beneficiu oamenilor.”
Studii mai recente au identificat și alte mecanisme, precum proteina cGAS, care ajută șobolanii cârtiță golași să își repare ADN-ul mult mai eficient decât restul mamiferelor.
Acest lucru întărește ideea că longevitatea acestor animale nu se datorează unei singure gene, ci unui sistem complex de „apărare” (rezistență la cancer, controlul inflamației și repararea ADN-ului).
Cum să-ți testezi singur longevitatea? Iată 4 exerciții simple care ne arată vârsta reală!
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Oamenii de știință s-au înșelat cu privire la rolul genelor în longevitatea noastră
Ce rol are consumul de ouă și colesterol pentru sănătatea cardiovasculară și longevitate