Home » Știință » Oamenii de știință au transferat cu succes gena longevității și au prelungit durata de viață

Oamenii de știință au transferat cu succes gena longevității și au prelungit durata de viață

Publicat: 15.05.2026

Oamenii de știință au împrumutat un secret al longevității de la șobolanii cârtiță golași și l-au folosit pentru a face șoarecii mai sănătoși și mai longevivi.

Șobolanii cârtiță golași nu sunt cele mai arătoase creaturi, dar biologia lor i-a transformat în unele dintre cele mai fascinante animale pentru cercetările privind îmbătrânirea. Aceste mici rozătoare ridate pot trăi zeci de ani, dezvoltă rar cancer și par neobișnuit de protejate de multe dintre bolile care apar de regulă odată cu vârsta.

Echipa de cercetători a demonstrat că unul dintre aceste avantaje biologice poate fi transferat la un alt mamifer. Prin mutarea unei gene legate de nivelurile neobișnuit de ridicate de acid hialuronic cu masă moleculară mare (HMW-HA), echipa a îmbunătățit sănătatea și a prelungit moderat durata de viață a șoarecilor.

Studiul, publicat în Nature, sugerează că cel puțin unele trăsături de longevitate care au evoluat la animalele cu viață lungă pot fi adaptate și la alte specii. Șoarecii modificați genetic au avut o creștere de aproximativ 4,4% a duratei mediane de viață comparativ cu șoarecii obișnuiți.

„Studiul nostru oferă o dovadă a conceptului că mecanismele unice de longevitate care au evoluat la speciile de mamifere longevive pot fi exportate pentru a îmbunătăți durata de viață a altor mamifere”, afirmă Vera Gorbunova, profesor de biologie și medicină la Rochester.

De ce îi fascinează acest animal pe oamenii de știință?

Șobolanii cârtiță golași au dimensiuni similare cu ale șoarecilor, dar pot trăi până la 41 de ani, de aproape zece ori mai mult decât rozătoarele de talie asemănătoare. Pe măsură ce îmbătrânesc, ei par să evite afecțiuni precum neurodegenerarea, bolile cardiovasculare, artrita și cancerul.

Secretul pare a fi HMW-HA. Șobolanii cârtiță golași au de aproximativ zece ori mai mult acid hialuronic de acest tip decât șoarecii sau oamenii. Atunci când cercetătorii au eliminat HMW-HA din celulele acestor animale, celulele au devenit predispuse la formarea tumorilor.

Echipa a modificat genetic șoarecii pentru a purta versiunea genei hyaluronan synthase 2 specifică șobolanului cârtiță golaș.

Șoarecii modificați au dezvoltat niveluri mai mari de hialuron în diverse țesuturi, au prezentat o protecție mai puternică împotriva tumorilor spontane și a cancerului de piele indus chimic și au avut mai puțină inflamație în corp pe măsură ce îmbătrâneau (inflamația cronică fiind un marker principal al bătrâneții). De asemenea, au menținut o sănătate intestinală superioară.

Longevitatea nu se datorează unei singure gene

Deși creșterea duratei de viață de 4,4% este modestă, importanța majoră rezidă în faptul că un mecanism de supraviețuire a putut fi transferat între specii diferite, scrie Sciencedaily.

„Ne-au trebuit 10 ani de la descoperirea HMW-HA la șobolanul cârtiță până la demonstrarea faptului că acesta îmbunătățește sănătatea șoarecilor”, spune Gorbunova. „Următorul nostru obiectiv este să transferăm acest beneficiu oamenilor.”

Studii mai recente au identificat și alte mecanisme, precum proteina cGAS, care ajută șobolanii cârtiță golași să își repare ADN-ul mult mai eficient decât restul mamiferelor.

Acest lucru întărește ideea că longevitatea acestor animale nu se datorează unei singure gene, ci unui sistem complex de „apărare” (rezistență la cancer, controlul inflamației și repararea ADN-ului).

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum să-ți testezi singur longevitatea? Iată 4 exerciții simple care ne arată vârsta reală!

Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?

Oamenii de știință s-au înșelat cu privire la rolul genelor în longevitatea noastră

Ce rol are consumul de ouă și colesterol pentru sănătatea cardiovasculară și longevitate

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă