Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure

Experimentul, numit TEMPEST, a început în 2022 la Centrul Smithsonian pentru Cercetări de Mediu (SERC), pe malul golfului Chesapeake, relatează Blic. Oamenii de știință au vrut să reproducă, în condiții controlate, ce se întâmplă când apa mării pătrunde în păduri în timpul furtunilor și al inundațiilor.

Trei ani de inundații provocate

Pădurea a fost împărțită în trei parcele de câte 2.000 de metri pătrați, potrivit SERC. Una a primit apă sălcie, luată din râul Rhode, un afluent al golfului Chesapeake. A doua a fost inundată cu apă dulce, iar a treia a rămas neatinsă, ca reper. La fiecare inundație, pe o parcelă au fost pompate circa 80.000 de galoane, adică aproape 303.000 de litri. Cantitatea echivalează cu o ploaie de 15 centimetri, comparabilă cu cea adusă de uraganul Sandy.

În 2022, apa a curs o singură zi. În 2023, inundația a durat două zile, iar în 2024 trei zile la rând, pentru a simula furtuni tot mai dese.

Senzorii îngropați în sol au arătat cât de repede se schimbă lucrurile. Conductivitatea solului, un indicator al sării, a crescut de 19 ori, iar după cinci zile era încă de zece ori peste nivelul inițial. Oxigenul din sol a scăzut sub 1% în două zile și și-a revenit la trei zile după retragerea apei.

„Când inunzi solul și îl tai de atmosferă, rădăcinile devin vulnerabile, practic se sufocă”, a explicat biogeochimistul Pat Megonigal, de la SERC.

Copacii păreau perfect sănătoși

Din afară, pădurea arăta normal. Nu s-au uscat coroane și nu au căzut frunze în masă, notează Blic. Rezultatele, publicate în revista PNAS, arată că solul s-a schimbat profund, în timp ce majoritatea copacilor au dat doar semne slabe de stres.

Excepția a fost arborele-lalea (Liriodendron tulipifera). În apa sărată, seva lui a circulat mult mai greu, iar frunzele s-au înnegrit și au devenit maronii cu două luni mai devreme decât la celelalte specii. Fagul a fost cel mai rezistent, iar arțarul roșu s-a situat la mijloc.

Ce urmează

Scopul pe termen lung este stabilirea ordinii în care apar schimbările după pătrunderea apei sărate. Dacă specialiștii găsesc semne de avertizare sigure în sol, pădurile de coastă amenințate ar putea fi identificate cu mult înainte ca efectele să se vadă pe copaci. Cercetătorii vor să prevină apariția așa-numitelor „păduri-fantomă”, întinderi de copaci morți lăsate în urmă de apa sărată.

„Putem trece de la a reacționa la copaci morți la a ținti proactiv restaurarea”, a spus Peter Regier, autorul principal al studiului, de la Laboratorul Național Pacific Northwest (PNNL).