Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu a identificat legături statistice neașteptate între bacteriile de pe limba noastră și rapiditatea cu care procesăm informațiile.

Cercetarea, realizată pe 60 de adulți sănătoși din Marea Britanie și Belgia, arată că abundența anumitor microbi orali se corelează cu performanța la testele cognitive.

Mecanismul din spatele acestei conexiuni presupune conversia nitraților alimentari. Atunci când consumăm alimente precum sfecla roșie, o parte din nitrați ajung în sânge și apoi din nou în cavitatea bucală.

Bacteriile de pe limbă ajută la transformarea lor în nitriți, substanțe folosite de organism pentru a produce oxid nitric, o moleculă care dilată vasele de sânge și îmbunătățește circulația. Din acest motiv, oamenii de știință explorează dacă microbiomul bucal poate influența atenția, memoria și viteza de gândire.

Coordonată de dr. Joanna E. L’Heureux de la Universitatea din Exeter și de colegi de la Vrije Universiteit Brussel, echipa de cercetare a recrutat câte 15 adulți tineri (de 20-30 de ani) și 15 adulți în vârstă (de 60-70 de ani) din fiecare țară. Studiul lor a fost publicat apoi în revista PLOS ONE.

O legătură puternică

Participanții au efectuat teste cognitive, le-au fost măsurate tensiunea arterială și le-au fost prelevate probe de sânge, salivă și tampoane de pe limbă.

O constatare comună în ambele țări a fost că persoanele cu o cantitate mai mare de Prevotella histicola au răspuns mai rapid la anumite sarcini cognitive, scrie ScienceAlert.

O altă specie, Haemophilus parainfluenzae, a arătat rezultate mixte, fiind legată de viteze mai mari de reacție și o memorie de lucru mai bună în Belgia, dar cu efecte fluctuante în Marea Britanie.

Flora din cavitatea bucală afectează funcționarea creierului

De asemenea, cercetătorii au observat că 17 specii bacteriene au prezentat diferențe semnificative între tineri și vârstnici, speciile asociate cu afecțiunile gingivale fiind mai frecvente la cei din urmă.

Totuși, autorii subliniază că studiul este unul exploratoriu și nu dovedește o relație directă de cauzalitate. Dieta și nivelul de activitate fizică nu au fost controlate riguros, iar eșantionul redus necesită confirmare prin cercetări pe grupuri mai mari.

Deși rezultatele nu arată că modificarea microbiomului bucal ar preveni declinul cognitiv, ele deschid noi perspective fascinante privind modul în care flora din cavitatea bucală însoțește funcționarea creierului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul

Un compus produs de bacteriile intestinale ar putea accelera modificările asociate bolii Alzheimer

Fermele industriale de pui favorizează apariția unor bacterii mai periculoase

O proteină specială din intestinul tău duce o bătălie grea împotriva bacteriilor