Ce rămâne după moartea unui elefant? Locul în care cade continuă să influențeze savana cel puțin opt ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un elefant mort poate dispărea din peisaj în numai câteva săptămâni. Carnea este consumată de necrofagi, oasele sunt împrăștiate, iar vegetația începe să acopere locul. Modificările produse în sol durează însă mult mai mult.

O echipă internațională a cercetat 40 de locuri în care muriseră elefanți din Parcul Național Kruger, în Africa de Sud. Cea mai recentă carcasă avea opt zile, iar cele mai vechi se apropiau de opt ani. Cercetătorii au analizat solul, microorganismele, plantele și animalele care reveneau în aceste zone.

Studiul, publicat în octombrie 2026 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că moartea unui singur elefant poate modifica o porțiune de savană pentru cel puțin opt ani. Cercetătorii nu știu încă în ce moment dispar complet efectele.

La început, vegetația dispare

Corpul unui elefant poate cântări câteva tone. Atunci când animalul cade, vegetația de sub el este strivită și privată de lumină. Necrofagii care se adună în jur calcă și răscolesc solul, lăsând o porțiune întinsă de pământ gol.

Descompunerea eliberează apoi în sol azot, fosfor și alți nutrienți. La locurile cercetate imediat după moarte, concentrația de azot din sol a fost în unele cazuri de până la 3.000 de ori mai mare decât în zonele apropiate.

Cantitatea foarte mare de nutrienți nu ajută vegetația să reapară imediat. Excesul de amoniu poate deveni toxic, împiedicând inițial creșterea plantelor.

Mai mulți nutrienți, dar mai puține specii

Microorganismele din sol devin foarte active pe măsură ce descompun resturile organice. Diversitatea lor scade însă, deoarece numai câteva specii se dezvoltă bine în condițiile create în jurul carcasei.

Același lucru se întâmplă ulterior cu vegetația. După ce solul începe să se stabilizeze, plantele revin, dar locul rămâne dominat de un număr redus de specii de iarbă capabile să suporte concentrațiile ridicate de nutrienți.

Cercetătorii au numit aceste zone „puncte reci” ale biodiversității. Ele conțin plante bogate în nutrienți, dar mai puține specii decât terenul din jur. Efectul era încă vizibil la aproape opt ani după moartea elefantului.

Iarba atrage alte animale

Puținele plante care reușesc să colonizeze terenul au o valoare nutritivă ridicată. Analizele frunzelor au arătat că acestea conțin mai mult azot decât iarba din zonele neafectate.

Camerele instalate de cercetători au surprins erbivore revenind frecvent pentru a paște în locurile în care se descompuseseră elefanții. Prin excrementele lăsate acolo, animalele adaugă alți nutrienți și prelungesc modificarea terenului.

Nici la cele mai vechi locuri studiate intensitatea pășunatului și concentrația de azot din iarbă nu scăzuseră vizibil. Urma ecologică a elefantului rămânea, deși corpul dispăruse de mult.

Un fenomen diferit de „căderea balenelor”

Cercetătorii au comparat fenomenul cu ceea ce se întâmplă atunci când o balenă moartă ajunge pe fundul oceanului. În adâncurile sărace în hrană, trupul acesteia poate susține o comunitate de organisme timp de zeci de ani.

Savana din Kruger este un mediu mai bogat în nutrienți decât fundul oceanului. Aici, cantitatea uriașă de substanțe nutritive eliberată de un elefant nu produce imediat o explozie a diversității. La început, dezechilibrul este atât de puternic încât numai câteva microorganisme și plante îl pot suporta.

Studiile asupra efectelor produse de animalele terestre mari după moarte sunt încă puține. Cercetătorii vor continua să urmărească locurile din Kruger pentru a afla dacă urmele persistă zece ani, mai multe decenii sau chiar mai mult.

Știați că?

Elefantul african de savană este cel mai mare animal terestru actual. Un mascul adult poate cântări peste șase tone.

Studiul a pornit de la un elefant numit Alexander, unul dintre masculii cu fildeși foarte mari din Parcul Național Kruger. Animalul a murit din cauze naturale în 2009, în apropierea unui drum folosit frecvent de cercetători.

Cercetătorii au constatat că trupul și oasele unui elefant pot dispărea în câteva săptămâni sub acțiunea necrofagilor și a condițiilor din savană. Schimbările produse în sol rămân însă măsurabile ani întregi.

Surse:

https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2605332123

https://news.ucsb.edu/2026/022853/elephants-continue-shape-savanna-even-after-death

https://www.washingtonpost.com/climate-environment/2026/10/13/when-an-elephant-dies-its-body-marks-landscape-decade/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce i-a „dezvăluit” un elefant unei femei care susține că vorbește telepatic cu animalele?

„Războiul” dintre oameni și elefanți este pe cale să înceapă. Care este motivul?

Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?

O nouă specie de dinozaur descoperită în Thailanda cântărea cât 9 elefanți asiatici