Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca. Unele schelete descoperite în mănăstiri medievale din Danemarca par să fie cu decenii sau chiar secole mai vechi decât clădirile în care au fost înhumate. Cercetătorii de la Universitatea din Danemarca de Sud și Centrul pentru Cercetarea Izotopilor (Țările de Jos) cred că au găsit explicația acestui fenomen.
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca. Într-un articol științific, oamenii de știință îi avertizează pe arheologi asupra unei posibile erori în datarea rămășițelor umane medievale. Problema ține de metoda datării cu radiocarbon, care poate determina vârsta oaselor și a artefactelor cu o vechime de până la aproximativ 50.000 de ani.
Carbonul-14 se formează în atmosferă atunci când razele cosmice interacționează cu azotul. Acest carbon ajunge în plante prin fotosinteză și, ulterior, în organismele animalelor care se hrănesc cu ele. După moarte, organismele nu mai acumulează carbon-14, iar cantitatea acestui izotop scade treptat prin dezintegrare radioactivă. Măsurând nivelul rămas în oase și comparându-l cu valorile cunoscute din trecut, cercetătorii pot estima vârsta rămășițelor.
Metoda poate da însă rezultate eronate în cazul persoanelor care consumau mult pește. Fenomenul, numit efect de rezervor, apare deoarece râurile, lacurile și oceanele au proporții diferite de izotopi de carbon. Din cauza carbonului mai vechi acumulat în apă, peștii pot conține mai puțin carbon-14 decât organismele terestre. În consecință, oasele oamenilor care consumau frecvent pește de apă dulce pot părea cu sute de ani mai vechi decât sunt în realitate.
„În cazuri extreme, un pește din Rin poate părea cu până la 1.300 de ani mai vechi decât un organism terestru care a trăit în aceeași perioadă”, explică Kaare Lund Rasmussen, specialist în arheometrie la Universitatea din Danemarca de Sud. El avertizează însă că diferența nu poate fi corectată prin simpla scădere a acestui număr, deoarece efectul poate varia de la zero la 1.000 de ani.
Cercetătorii au analizat oasele a 27 de persoane descoperite în mănăstiri medievale daneze și au identificat șase probe cu vârste neobișnuite. Într-un caz, un schelet din orașul Svendborg fusese datat între anii 1100 și 1155, deși mănăstirea în care a fost înhumat a fost construită abia în 1236. Un alt schelet, descoperit în Viborg, data cel târziu din anul 976, cu peste un secol înainte de ridicarea mănăstirii.
Cercetătorii consideră că alimentația ar putea explica aceste discrepanțe. În Europa creștină medievală, consumul de carne era restricționat în timpul Postului Mare, însă peștele de apă dulce era permis și uneori considerat un aliment de lux.
Pentru a verifica ipoteza, echipa a măsurat nivelurile de azot-15 din oase, un izotop prezent în concentrații ridicate în ecosistemele acvatice. Toate probele analizate au prezentat valori crescute, susținând ideea unei alimentații bogate în pește, scrie ScienceAlert.
Fenomenul nu îi este specific Danemarcei. Cercetătorii amintesc și cazul unui sit din Epoca de Piatră din Balcani, unde oasele umane par cu până la 500 de ani mai vechi decât vârfurile de săgeți realizate din oase de animale, deși cele două ar trebui să aibă aproximativ aceeași vechime. Explicația ar putea fi aceeași: oamenii consumau pește, dar animalele nu.
Oamenii de știință recomandă măsurarea nivelului de azot-15 în oasele descoperite, în special în cele din perioada medievală. Dacă valorile sunt ridicate, pot fi folosite modele speciale pentru corectarea datării cu radiocarbon și obținerea unor estimări mai precise.
Articolul științific a fost publicat în revista npj Heritage Science.
Inteligența Artificială contrazice paleontologii: Pământul nu a trecut prin cinci extincții în masă
Cercetătorii au reconstituit chipul celui mai vechi Homo sapiens cunoscut