„Marea Mamă”, figurina din Epoca de Piatră care oferea protecție pentru casele oamenilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O figurină din Macedonia de Nord a fost concepută pentru a proteja casele. În 1981, într-un sat antic din Macedonia de Nord numit Tumba Madžari a fost descoperită o sculptură din lut cunoscută sub numele de „Marea Mamă”. Forma neobișnuită, cubică, a părții inferioare a figurii feminine este considerată o trimitere directă la arhitectura locuințelor din Epoca de Piatră, pe care această reprezentare simbolică ar fi avut rolul să le protejeze în urmă cu aproape 8.000 de ani.

Statueta din teracotă măsoară 39 de centimetri în înălțime. Partea superioară înfățișează o figură umană cu nas proeminent, buric și sâni evidențiați, precum și ochi redați prin linii simple, așezați sub sprâncene arcuite.

Brațele sunt îndoite în jos din coate, iar palmele sunt sprijinite pe partea inferioară masivă, de formă pătrată. Părul este strâns într-o coadă sau împletitură la ceafă, iar pe frunte se mai păstrează urme de pigment brun, care ar putea sugera bretonul.

Marea Mamă este o figurină din Macedonia de Nord care a fost concepută pentru a proteja casele

O figurină din Macedonia de Nord a fost concepută pentru a proteja casele. Marea Mamă a fost descoperită într-o locuință din așezarea Tumba Madžari, despre care arheologii cred că a fost locuită între anii 5800 și 5200 î.Hr. Construcția avea o formă pătrată, de aproximativ 8 pe 8 metri, și era realizată în stil neolitic: stâlpi de lemn împletiți cu ramuri, acoperiți cu un strat de lut. În apropierea centrului casei, unde se aflau o vatră și un cuptor, arheologii au găsit statueta, alături de zeci de vase ceramice întregi, precum oale, cupe și ulcioare.

Partea inferioară a Marii Mame are aceeași formă cubică precum locuința în care a fost găsită. Figura pare să se ridice deasupra casei, sugerând că o veghează și că, într-un anumit sens, face parte din ea. Baza goală din interior indică faptul că sculptura ar fi putut funcționa ca un mic altar, în care se ardeau tămâie, plante uscate sau ofrande de cereale, scrie Live Science.

Această formă nu a mai fost întâlnită în alte zone

Potrivit Muzeului Arheologic al Republicii Macedonia de Nord, unde sunt expuse artefacte de la Tumba Madžari, „rolul femeii ca purtătoare de copii și mamă era echivalat cu un cult al fertilității sau cu cultul zeiței Marea Mamă”.

Figurine asemănătoare ale Marii Mame au fost descoperite și în alte situri neolitice din Europa și Orientul Apropiat. Totuși, forma neobișnuită a sculpturii de la Tumba Madžari, care reflectă o relație simbiotică între zeița-mamă și locuință, este întâlnită exclusiv în regiunea Balcanilor.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință dezvăluie o nouă cronologie surprinzătoare pentru Egiptul Antic

Test de cultură generală. Câți oameni câștigă, de fapt, la jocurile de noroc online?

Când mirodeniile valorau cât aurul: adevărata poveste a lui Vasco da Gama în India

Un nou studiu sugerează că oamenii arhaici erau vânători pretențioși