Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali. Cercetătorii de la Universitatea Oakland (SUA) au proiectat un neuron electronic care imită comportamentul neuronilor biologici folosind doar două componente: un tranzistor convențional și o joncțiune tunel magnetică (MTJ).
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali. Spre deosebire de circuitele electronice obișnuite, care necesită numeroase componente pentru a reproduce aceste funcții, noul dispozitiv se bazează pe proprietățile magnetice ale materialului pentru a genera impulsuri electrice. În simulări, o rețea formată din astfel de neuroni a reușit să învețe să rezolve problema logică XOR, un test standard pentru algoritmii de învățare automată.
Cercetarea urmărește reducerea consumului energetic al Inteligenței Artificiale (AI), ale cărei modele tot mai mari necesită cantități considerabile de energie și putere de calcul. „Creierul uman consumă 20 de wați pentru a funcționa, în timp ce un model AI obișnuit are nevoie de aproximativ 500 de ori mai multă energie pentru inferență și de încă 50 de ori mai mult pentru fiecare întrebare”, a explicat Steven Louis, coordonatorul echipei. Scopul cercetătorilor este dezvoltarea unor sisteme AI care să funcționeze local, fără să depindă de centre de date uriașe.
Joncțiunile MTJ sunt utilizate deja în memoriile magnetorezistive MRAM. Acestea conțin straturi magnetice separate de un izolator foarte subțire. Trecerea curentului electric poate modifica orientarea unuia dintre straturi, datorită unei proprietăți a electronilor numită spin. Schimbarea magnetizării modifică rezistența electrică a dispozitivului, iar acest fenomen este folosit în noul proiect pentru generarea impulsurilor prin care comunică neuronii.
Neuronii biologici acumulează semnale și generează impulsuri doar atunci când este depășit un anumit prag, după care urmează o perioadă refractară. Dispozitivul simulat reproduce mai multe dintre aceste comportamente, inclusiv integrarea semnalelor, inhibiția și sincronizarea impulsurilor. În rețeaua experimentală, informația este transmisă nu doar prin existența unui semnal, ci și prin momentul în care apare acesta. Impulsurile sunt generate în câteva nanosecunde, iar latența obișnuită de răspuns este sub cinci nanosecunde.
Pentru a demonstra capacitățile sistemului, cercetătorii au conectat neuronii într-o rețea cu mai multe straturi și au antrenat-o să rezolve funcția XOR. Prin ajustarea ponderilor sinaptice folosind o metodă bazată pe coborârea gradientului, rețeaua a reușit să producă răspunsurile corecte. Întregul proces a fost realizat în simularea circuitului analogic, scrie TechXplore.
Tehnologia ar putea fi utilă în dispozitive care nu trebuie să proceseze permanent informații, precum roboți, senzori industriali, camere și dispozitive purtabile. Circuitele ar putea rămâne inactive până la apariția unui semnal, reducând astfel consumul de energie.
Totuși, rezultatele au fost demonstrate doar prin simulări realizate cu LTspice. Următoarea etapă presupune fabricarea dispozitivului și testarea lui în laborator. Variațiile apărute în timpul producției, fluctuațiile de temperatură și modificările rezistenței electrice ar putea afecta precizia impulsurilor. În plus, unele componente ale sistemului au fost reprezentate prin modele simplificate.
Cercetătorii descriu arhitectura drept „CMOS+X”, deoarece combină tehnologia convențională de fabricare a cipurilor cu dispozitive spintronice. Deși este prea devreme pentru a vorbi despre înlocuirea procesoarelor grafice, proiectul sugerează că viitoarele sisteme AI ar putea realiza o parte din calcule folosind direct proprietățile fizice ale materialelor, nu doar operații executate de procesoare convenționale.
Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Circuits and Systems.
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Test de cultură generală. Din ce se face caramelul?
Test de cultură generală. Din ce este făcut extractul de vanilie?
Un plastic comun ar putea rezolva o problemă majoră legată de viața pe Lună