Apa va deveni un lux in urmatorii 15 ani

Denumit si “Secolul vitezei”, secolul XX poate fi caracterizat printr-o dezvoltare uimitoare a tehnologiei si a industriilor, depasirea spatiului terestru si o crestere semnificativa a populatiei la nivel mondial.
Reversul medaliei nu a intarziat insa sa apara. Daunele imense cauzate mediului au creat omenirii probleme grave care abia acum incep sa-si arate adevarata fata: incalzirea globala, topirea ghetarilor, subtierea stratului de ozon, si mai nou, epuizarea resurselor naturale de apa.
O noua amenintare
Odata cu triplarea populatiei la nivel mondial, consumul resurselor de apa a crescut de nu mai putin de 6 ori. In acelasi timp, se preconizeaza ca in urmatorii 15 ani, pamantul va avea cu 50% mai multi locuitori, fapt care, alaturi de urbanizarea si industrializarea accentuata a asezarilor umane va avea consecinte grave asupra mediului si asupra vietii, anunta organizatiile mondiale.

In prezent, risipa de apa a atins valori nemaintalnite.Una din cinci persoane nu are acces la apa potabila, insemnand 1,1 miliarde de oameni, doua din sase traiesc in conditii improprii de igiena, ceea ce s-ar traduce in 2,6 miliarde de oameni, iar 3 900 de copii mor in fiecare zi macinati de boli cauzate de apa infestata pe care o consuma. In acelasi timp, nu mai putin de 88% dintre maladiile intalnite in prezent sunt provocate de lipsa igienei si consumul apei poluate.

• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?
• Criza climatică crește frecvența valurilor oceanice mortale, indică un studiu

Viktor Danilov-Danilyan, profesor in cadrul Academiei de Stiinte din Rusia, care se ocupa in mod special de aceasta problema, considera ca este usor de prezis perioada in care criza apei va lovi intreg mapamondul.

Se estimeaza ca aceasta va lovi prima data Africa, Estul Mijlociu, Sudul si Sud Estul Asiei. Doua dintre cele mai populate tari, China si India, vor suferi, de asemenea, de lipsa apei, in ciuda rezervelor naturale de apa potabila pe care le detin in prezent.
Exista si tari care detin mari cantitati de apa: Brazilia, Rusia, Canada si Australia. Este foarte probabil ca in curand, acestea sa incheie acorduri cu tarile mai putin norocoase, in ideea de a imparti aceste rezerve.

Cresterea accelerata a populatiei impune majorarea consumului de apa, ceea ce are ca rezultat scaderea rezervelor pe zi ce trece. Criza se va declansa, cel mai probabil, in jurul anilor 2020 – 2025, aproximativ jumatate din populatia globului urmand sa fie grav afectata de aceasta. Poluarea rezervelor de apa si nenumaratele incalcari ale normelor ecologice nu fac decat sa intensifice reducerea rezervelor de apa de pe Pamant.
Neajunsurile tehnologiei
Agricultura este domeniul in care se foloseste cea mai mare cantitate de apa, peste 70% din consumul mondial. Consiliul Natiunilor Unite estimeaza ca peste numai cativa ani omenirea va avea nevoie de un volum de apa cu 17% mai mare decat rezervele existente in prezent pentru a hrani toata populatia globului.
Industriile se inscriu si ele in randul marilor consumatori. O termocentrala care genereaza o putere de un million de kilowati consuma un metru cub de apa anual, pe cand o centrala nucleara care genereaza aceeasi putere consuma 1,6 kilometri cubi de apa pe an. Pentru a obtine o tona de otel sunt necesari 20 metri cubi de apa, o tona de hartie necesita utilizarea a 200 metri cubi de apa, iar aproximativ 5000 de litri de apa sunt folositi pentru a obtine doar un kilogram de orez.

Tehnologia moderna pompeaza apa cu ajutorul unor sisteme care ajung sa polueze jumatate din rezerva de apa potabila, aproximativ sute de kilometri cubi de apa pierzandu-se in fiecare an.
Marul discordiei
Lipsa rezervelor de apa si preconizarea disparitiei unora dintre ele in anii urmatori au dus la accentuarea tensiunilor dintre anumite tari, ale caror teritorii sunt traversate de catre aceeasi sursa de apa. Mai mult de 260 bazine ale raurilor din intreaga lume sunt impartite de doua sau mai multe tari. In absenta unor intelegeri sau a unor institutii care sa controleze aceasta situatie, se nasc des dispute intre conducerile acestor tari, fiecare incercand sa-si impuna propria viziune asupra controlarii si exploatarii resurselor de apa.

Cele mai cunoscute conflicte sunt cele dintre Siria si Irak, din 1974, privind constructia unor hidrocentrale pe fluviul Eufrat ; procesul dintre Ungaria si fosta Cehoslovacie, din 1992, privind drepturile asupra apelor Dunarii, caz care a ajuns la Curtea Internationala de Justitie precum si tensiunile dintre Coreea de Nord si cea de Sud, sau cele dintre Egipt si Etiopia.
Salvarea resurselor de apa
Numeroase programe au fost demarate si implementate pentru a conserva si proteja resursele de apa disponibile. Pentru a reusi, anumite masuri vor fi impuse:

• garantarea dreptului la apa
• descentralizarea responsabilitatii in ceea ce priveste resursele
• dezvoltarea “know-how”- ului la nivel local
• cresterea si imbunatatirea fondurilor destinate proiectelor de protejare
• evaluarea si monitorizarea resurselor de apa

Mai devreme sau mai tarziu, oamenii vor invata sa pretuiasca apa. Foarte multi cercetatori sunt deja implicati in proiecte care urmaresc aducerea icebergurilor dinspre Antarctica catre Peninsula Arabica. Seicii arabi investesc dolarii obtinuti de pe urma petrolului in desalinizarea apei marii, care se obtine prin intermediul unei tehnologii foarte costistoare. Canada deja a inceput sa foloseasca ghetarii din Groenlanda pentru a obtine apa potabila, in timp ce China si-a indreptat atentia spre rezervele de gheata din Himalaya.

FACTS

• O familie americana foloseste, in medie, peste 150 de litri de apa zilnic. In acelasi timp, o familie din Africa foloseste numai 15 litri de apa pe zi.
• Numai 0,007% din totalul apei de pe Pamant poate fi utilizata de catre populatia globului ca apa potabila.
• Pretul pentru un metru cub de apa desalinizata este de peste 50 de centi americani. Israel, Statele Unite, Bermuda, Australia, Singapore, China, India si Pakistan sunt tarile care folosesc sisteme de desalinizare a apei oceanice.
• Folosirea ghetarilor pentru obtinerea apei potabile nu reprezinta o varianta de durata, multi dintre acestia urmand sa dispara in urmatorii 20 de ani datorita incalzirii globale.
• In India, fluviul Gange este singura sursa de apa potabila pentru mai mult de 500 de milioane de oameni.


Sursa: Pravda.ru

Crezi ca Romania va avea de suferit din cauza crizei de apa? Spune-ti aici parerea despre acest fenomen!