Traumele si stresul in primii ani de viata produc modificari genetice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Autorii studiului, Christopher Murgatroyd de la Max Planck
Institute of Psychiatry din Munchen, Germania, au studiat efectele
pe termen lung ale stresului pe soareci nou-nascuti. Cei stresati,
au observat ei, au produs hormoni capabili sa le modifice
„zestrea” genetica, influentandu-le apoi in mod negativ, in anii
succesivi, comportamentul.

Pentru a demonstra acest lucru, ei au „stresat” cobaii nou-nascuti
separandu-i de mame timp de cateva ore pe zi, studiind apoi la
nivel molecular consecintele traumei respective asupra dezvoltarii
ulterioare a acestora. „Le-am provocat animalelor un stres usor,
care nu le-a impiedicat sa manace, dar le-a provocat senzatia ca
sunt abandonati”, a explicat Murgatroyd.

Astfel, cercetatorii au descoperit ca soarecii „parasiti” de mame
in primele lor zile de viata se dovedeau ulterior mai putin
capabili sa infrunte situatii stresante, dand dovada si de o
memorie mai putin dezvoltata decat ceilalti.

La soriceii stresati, cercetatorii au identificat schimbari
epigenetice la nivelul unei gene care codifica un hormon specific
al stresului, vasopresina. „Am descoperit ca situatia respectiva
influenteaza in mod permanent gena vasopresinei. Ea ramane
programata astfel incat sa produca niveluri ridicate ale acestui
hormon toata viata individului in cauza” a mai precizat
Murgatroyd.

Sursa: La Stampa

CITESTE SI:

• 
  Copiii care consuma zilnic dulciuri devin adulti mai
  violenti
• 
  Selectia naturala a influentat genomul uman si sensibilitatea la
  anumite boli
• Solistii
  din genom