Depresia – în România şi în lume

In prezent, depresia majoră este a patra boală ca răspândire pe
glob, reprezentând una dintre problemele grave de sănătate ale omului
contemporan. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de
dizabilitate, imediat după afecţiunile cardiovasculare.

Prevalenţa depresiei este de două ori mai mare la femei decât la
bărbaţi, prezentând o creştere semnificativă odată cu vârsta. Una
din patru femei va primi tratament pentru depresie la un moment
dat, comparativ cu unul din zece bărbaţi.

• Ce amendă a primit un turist care s-a apropiat prea mult de o morsă din arhipelagul…
• O politiciană din SUA a stârnit controverse după ce a recunoscut că și-a împușcat câinele

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie
şi Liga Română pentru Sănătate Mintală, cu
sprijinul companiei AstraZeneca, au lansat programul „Nu
eşti singură. Nu eşti singura!”, care îşi propune să
atragă atenţia asupra impactului pe care această suferinţă îl are asupra
calităţii vieţii, dar şi să semnaleze faptul ca ea poate fi
tratată.

Obiectivul programului este informarea publicului larg despre
depresie, pentru ca pacienţii să recunoască din timp manifestările
acestei boli şi să se adreseze medicului psihiatru.

Iată cîteva opinii ale specialiştilor, cu
accent pe problematica acestei tulburări în România:

„Depresia se poate vindeca”, declară profesor dr. Mirela Manea,
medic psihiatru la Spitalul Clinic „Alexandru Obregia” din
Bucureşti, dar este nevoie de un diagnostic corect, cu evidenţierea
tipului depresiei – în special diferenţierea între depresia
unipolară şi cea bipolară – şi iniţierea unui tratament specific.
Tratamentul se adresează cauzei – dezechilibrul biochimic la
nivelul sistemului nervos central – şi nu efectului, de aceea
persoana afectată nu are de ce să se teamă”.

„Depresia se tratează şi se vindecă, însă este necesară o
schimbare de mentalitate – de la „a ne fi ruşine să recunoaştem”,
la o abordare proactivă. Depresia nu este exclusiv o boală a
femeilor, dar este intâlnită mult mai frecvent în rândul acestora,
de aici motto-ul programului „Nu eşti singură. Nu eşti singura!”,
declară conf. dr. Cătălina Tudose, medic primar psihiatru la
Spitalul Clinic „Alexandru Obregia” din Bucureşti. „Netratată
corect, depresia evoluează către cronicizare, cu deteriorarea
importantă a calităţii vieţii persoanei, la care se pot adauga
complicaţii – suicid, consum de substanţe nocive etc – spune conf.
dr. Cătălina Tudose.

„Deşi este frecvent întâlnită, lucru confirmat de studii
epidemiologice desfăşurate în România, depresia este uneori dificil
de recunoscut, diagnosticat şi tratat. Recunoaşterea şi tratarea
depresiei sunt afectate de atitudinea negativă a publicului”,
declară dr. Bogdana Tudorache, medic psihiatru la Spitalul Clinic
„Alexandru Obregia” din Bucureşti.

Printre aspectele particulare ale diagnosticului şi
tratamentului pacienţilor cu depresie în România, se
numără:

• dificultatea pacienţilor de a discuta despre problemele lor
  emoţionale şi tendinţa de a solicita ajutor medical doar pentru
  probleme de natură fizică
• reticenţa pacienţilor de a se adresa direct medicului
  specialist psihiatru (teama de stigmatizare)
• ignorarea bolii pentru o perioadă lungă de timp
• lipsa de reacţie a familiei, prietenilor, colegilor şi, adesea,
  a tuturor celor din jur