Agricultura ne-a făcut scunzi şi bolnavi

Amanda Mummert, absolventă a Universităţii Emory, a elaborat un
studiu în care a analizat starea de sănătate, dar şi înălţimea
oamenilor din perioada de început a agriculturii. Este primul
studiu de amploare ce tratează acest subiect.

„Mulţi oameni cred că dezvoltarea agriculturii şi a civilizaţiei
moderne au dus la apariţia unor surse de hrană stabile şi
sănătoase, dar se înşală”, spune antropologul Amanda Mummert.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Cultivatorii timpurii s-au confruntrat cu deficienţe
nutriţionale având un timp scurt de adaptare la stres, probabil din
cauză că au devenit dependenţi de anumite alimente, în loc să
adopte o alimentaţie diversificată.

Din punct de vedere cultural, când vine vorba de agricultură
suntem exclusivişti. Avem tendinţa de a crede că producerea
anumitor alimente este întotdeauna benefică, dar această problemă
este mult mai complexă.

Începând de acum 10.000 de ani, şi până de curând,
indiferent de cultură şi zonă rezultatele au fost aceleaşi.
Agricultura i-a determinat pe oameni să fie mai scunzi şi mai puţin
sănătoşi. Noul regim alimentar a completat efectele
bolilor şi a afectat sănătatea populaţiei mondiale. Treptat,
tendinţa s-a inversat, mai ales după lansarea agriculturii
mecanizate în ţările dezvoltate, adică acum aproximativ 75 de ani,
au remarcat cercetătorii.

Mummert a cercetat datele din acea perioadă, studiind factori
precum înălţimea adulţilor, cariile dentare şi abcesele, densitatea
oaselor, fracturile vindecate şi alţi indicatori de sănătate la
populaţii din intreaga lume, în perioada în care acestea au adoptat
agricultura.

„Oasele se remodelează constant, aşa încât scheletul nu indică
mereu cauza morţii. Cu toate acestea, el arată, aproape
întotdeauna, capacitatea de adaptare şi de supravieţuire”, spune
Mummert.

Oamenii au plătit scump, din punct de vedere biologic,
pentru agricultură, în special în ceea ce priveşte varietatea
hranei. Chiar şi acum, aproximativ 60 la sută din caloriile
consumate provin din porumb, orez şi grâu.

Prima teorile legată de influenţa nocivă agriculturii asupra
sănătaţii oamenilor a fost susţinută în 1984 de Armelos şi M. N.
Cohen, dând naştere multor controverse. Astăzi, în schimb, teoria
este acceptată de majoritatea oamenilor de ştiinţă, ca urmare a
nenumăratelor studii care atestă acelaşi lucru.

Sursa:
Discovery