Micşorarea creierului odată cu vârsta li se întâmplă numai oamenilor

Durata mai mare de viaţă este o urmare a faptului că avem
creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un
articol publicat de curând în Proceedings of the National
Academy of Sciences. Rezultatele studiului indică
faptul că bătrâneţea este consecinţa necesităţii de a contribui la
creşterea copiilor tot mai inteligenţi.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai uşor.
În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai uşor
cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale
legate de vârstă, ca Alzheimer, se micşorează şi mai mult. Această
pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor
structuri de neuroni şi al legăturilor dintre ei.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri,
amintiri şi de a răspunde la semnalele corpului pare să se
diminueze.

Cercetătorii ştiu că anumite zone ale creierului par să
involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul
cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv
superior, se micşorează mai mult decât cerebelul, responsabil de
reglarea mişcărilor.

În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu
au reuşit să afle de ce creierul nostru îşi pierde din materia
cenuşie odată cu vârsta.

Într-un mod bizar, creierul maimuţelor nu este supus acestei
pierderi de materie cenuşie, motiv pentru care cercetătorii iau în
calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la
oameni.

O echipă de neurologi, antropologi şi primatologi a colectat
date pentru a afla răspunsul.

Comparând imagini obţinute prin rezonanţă magnetică de
la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 şi 88 de
ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuţi în
captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu
se micşorează cu vârsta.

Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care
cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferenţiază modul în care
îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la
Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul
cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a
fi responsabili faţă de copiii lor mult mai
inteligenţi.

Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele.
Anii de bătrâneţe sunt post-menopauză pentru om, pe când
cimpanzeii se pot reproduce până când mor.

În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui
cimpanzeu.

Dr Sherwood sugerează că viaţa prelungită a bunicilor are rolul
evolutiv de a susţine mamele şi de a nu le lăsa să crească singure
copiii tot mai inteligenţi şi mai energici. Îmbătrânirea,
crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o
mână de ajutor rudelor.

„Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale
creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor”, a
afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a
fost implicat în studiu.

Dr. Preuss a declarat că diferenţele dintre ceierul uman şi cel
al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de
îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferenţe ar
putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor
legate de îmbătrânire decât alte specii.

Sursa: BBC
News