Carti & reviste (octombrie)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

1000 de miracole ale naturii
Editura Reader’s Digest, 99,60 lei

„Descoperiti cele mai uimitoare minuni ale naturii pe care doar credem ca o cunoastem. De la puterea fragila a unei aripi de fluture, pana la forta unui vulcan in eruptie, de la cea mai mica forma de viata de pe Pamant, pana la imensitatea spatiului cosmic, fiecare pagina din aceasta carte captivanta ne dezvaluie lumea noastra in tot ce are ea mai uluitor.“ Cum se poate vedea, aceste randuri nu sunt doar o declaratie de intentii, ci o veritabila profesiune de credinta, in mare masura convergenta cu crezurile revistei noastre. Nu acesta este insa singurul motiv pentru care va recomandam cartea: alaturi de idealuri nobile, ea beneficiaza de texte pline de sagacitate, care incearca sa desluseasca natura intima a fenomenelor miraculoase pe care le infatiseaza, mecanismele reale dincolo de aspectul lor epatant. Nu in ultimul rand, o colectie de fotografii impecabil reproduse, care surprind uluitoare forme de comportament animal si fenomene naturale bizare. Ca sa realizati cata rabdare, talent si devotament inchid instantaneele fotografice, vom aminti cateva dintre aceste miracole cu manifestare rebela: pestele care mananca dinafara spre inauntru, pestii goby de mal care fac flotari de parada, serpii care miros cu limba, caracatita cu personalitati multiple, omizile inofensive ascunse intr-un travesti letal, chrysopidele ucigase care se imbraca in ceara, pestisorii care isi petrec noaptea in „saci de dormit“ sau pasarile care se hranesc cu sange. In acelasi timp, capodoperele naturale selectate incremenesc curgerea unor cascade, alunecarea unor ghetari sau descriu forta devastatoare a unui val de rau, dezlantuirea unor cutremure sau uragane. Printre cele 1.000 de minuni aduse pe linia de mira a ochilor nostri mai sunt incluse cele mai rapide animale, cei mai mari calatori si cei mai buni arhitecti – castorii sau termitele care creeaza locuinte sofisticate fara a avea nevoie de lectii de construit.

Pescuitul pentru incepatori
Benno Sigloch, Editura Aquila, 42,90 lei
Un ghid pentru pescari care vorbeste nu doar despre echipamente si tehnici de captura, ci si despre enormul privilegiu al contemplarii naturii. Cu o nesfarsita gama de expresii: de la asteptarea calma a muscaturii crapului, pana la alergarea stiucilor de-a lungul malului, urmarirea salaului din barca, pescuitul la surf-casting, pescuitul cu naluca si pescuitul marin. Chiar si cele mai solicitante fizic dintre aceste forme de lupta cu pestele ingaduie (sau ar trebui s-o faca) ragazul descoperirii salciilor centenare care isi prabusesc ramurile in apa, trecerea gratioasa a unei lebede insotite de boboci, apusul Soarelui franjurat de silueta trestiilor sau saltul, ca o forma necunoscuta de zbor, al pastravului-curcubeu inaintand in amonte.

Dopajul poate spori sportivitatea
New Scientist nr. 2.565/2006
Alergatorii africani au partea de jos a piciorului mai groasa si mai grea cu circa 400 de grame decat a unui alergator danez de aceeasi inaltime. Anumite popoare poseda, in schimb, dezavantaje genetice distincte: un european din 5 nu poate produce proteina alfa-actinina 3, aflata in anumite fibre musculare.  Lipsa egalitatii de sanse in materie de performanta sportiva este, asa privind lucrurile, absolut stridenta. Ce e de facut? Iulian Savulescu, specialist in etica la Universitatea din Oxford, sustine ca anumite medicamente – cu conditia sa nu dauneze sanatatii – ar trebui sa fie tolerate de forurile sportive, oricare ar fi efectul lor asupra performantei.

Lumea-Disc
BBC Focus nr. 167/2006
Unul dintre cele mai interesante materiale ale acestui numar este interviul cu Terry Pratchett, cel mai vandut autor britanic al momentului, dupa inegalabila J.K. Rowling. Terry este si detinatorul unui alt titlu prestigios: cele mai multe carti furate din rafturile distribuitorului Bookstones sunt semnate de el. In Culoarea magiei am facut cunostinta cu umorul nestavilit al lui Pratchett si cu unele detalii legate de Lumea-Disc, o lume plata, care a luat cam prea in serios mitologia. Autorul isi dezvaluie planul de lucru pentru recent-aparuta sa carte, Wintersmith, un episod al Lumii-Disc.

Fiecare minut conteaza!
Science & Vie Junior nr. 203/2006
Oceanul Indian, 26 decembrie 2004, ora 8 dimineata: un cutremur submarin isi face auzit mormaitul infernal in largul insulei Sumatra din Indonezia. In cateva zeci de minute, o serie de valuri uriase, cu o inaltime de pana la 30 de metri, navalesc pe coaste si se propaga pe mii de kilometri, devastand totul in calea lor. Bilantul catastrofei: din Africa pana in Thailanda, trecand prin India, milioane de persoane au ramas fara adapost si mai mult de 270.000 au pierit. Din pacate, semnalul de alarma nu a fost tras la timp in majoritatea acestor tari ale caror populatii nu auzisera vreodata cuvantul tsunami. De aceea, pentru ca hecatomba sa nu mai aiba loc, douazeci si sapte de tari din zona Oceanului Indian s-au hotarat sa ia masuri urgente. Din aprilie 2005, echipele angrenate au muncit pe branci ca sa creeze o gigantica retea de alertare a populatiei, retea care a fost pusa in functiune in luna iulie a acesui an. Misiunea: sa urmareasca cele mai mici zbateri seismice ale Pamantului si sa lanseze alerta de tsunami pentru evacuarea populatiei. Daca ar fi functionat in 2004, acest sistem ar fi salvat de la moarte cel putin jumatate din numarul victimelor din Indonezia si pe aproape toate din celelalte regiuni.

Science & Vie Junior a simulat un cutremur la 100 de km in largul coastelor indoneziene, precum si caile de avertizare si evacuare care ar putea fi aplicate in acest caz. Daca la ora 12.00, sa zicem, Pamantul incepe sa se miste, la 12.02 seismometrele intra in agitatie paroxistica, iar la 12.03 calculatorul din Djakarta stabileste centrul seismului, ii evalueaza forta si schiteaza riscul de tsunami. Intre magnitudinea de 7 si 7,8, catastrofa se poate propaga si la o distanta de 1.000 de km. La 12.15 poate fi confirmata formarea valului ucigas si, in acelasi moment, este lansata operatiunea de evacuare. La 12.17 se da alarma mondiala, iar la 12.25, populatia din Sri Lanka, stat aflat la sute de kilometri distanta de epicentru, este avertizata ca peste doar trei ore valurile vor pustii tarmurile. Daca sistemul ar fi functionat, doar aici s-ar fi salvat 28.000 de persoane.