Top 10 articole Descopera.ro – anul 2013

Au oamenii suflet? Iată care este răspunsul ştiinţei

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

(Foto: Shutterstock.com)

Francis Crick, laureatul premiului Nobel pentru descoperirea structurii moleculare a ADN-ului, făcea valuri în 1994 cu ocazia publicării cărţii sale „The Astonishing Hypothesis”, în care susţinea că sufletul este o iluzie perpetuată doar de credinţa noastră în ea. Omul de ştiinţă oferea o veste dură cititorilor încă din primele rânduri: „«Tu», bucuriile şi necazurile tale, amintirile şi ambiţiile tale, sentimentul de identitate personală şi de liber arbitru – toate acestea nu sunt nimic mai mult decât comportamentul unui număr uriaş de celule nervoase şi al moleculelor asociate lor”.

Care este cel mai mic lucru din Univers?

(Foto: Shutterstock.com)

Întrebarea şi-o pun cărturarii de mii de ani, iar răspunsul… răspunsul evoluează de la o epocă la alta, împreună cu omul şi cunoaşterea. Fărâma elementară de materie, cea mai mică unitate de structură, „cărămida” infinitezimală din care este construit tot ceea ce ne înconjoară, care este? Atomul? Am trecut de mult de atom, odată ce s-a descoperit că şi el este alcătuit din particule încă şi mai mici. Întrebarea „care este cel mai mic lucru din Univers?” este încă actuală, iar oamenii de ştiinţă caută să găsească un răspuns.

10  răspunsuri la întrebări ciudate legate de Univers

(Foto: Shutterstock.com)

Universul este vast şi ciudat, asta ştim cu toţii. Deşi uneori avem impresia că noi suntem centrul Universului, în realitate lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tocmai de aceea acum este un moment bun să ne rezervăm puţin timp în care să ne răspundem la unele dintre cele mai banale sau ciudate întrebări legate de Univers.

10 lucruri pe care geniile spun că ar trebui să le ştii

(Foto: Shutterstock.com)

Care sunt secretele celor mai înţelepţi oameni de pe Terra? Care sunt modelele mentale şi ideile pe care le folosesc ei pentru a înţelege lumea? Cu siguranţă, fiecare dintre noi şi-a dorit la un moment dat să afle cum gândesc cele mai luminate minţi, însă puţini au şansa de a dialoga cu eminenţele zilei. Una dintre persoanele care au acces la cei mai importanţi gânditori ai zilei este John Brockman, agentul literar care a lansat platforma Edge.org, un salon virtual ce reuneşte sute de înţelepţi din diferite domenii.
Anual, Brockman le solicită acestora să răspundă la câte o întrebare, răspunsurile fiind adunate ulterior într-o carte. Una dintre întrebările fascinante pe care Brockman le-a pus înţelepţilor lumii este: „care este conceptul ştiinţific care ar îmbunătăţi echipamentul cognitiv al tuturor oamenilor dacă l-ar cunoaşte?”. Iată 10 dintre conceptele despre care eminenţele planetei cred că ne-ar îmbunătăţi gândirea.

Ce îi îngrijorează pe cei mai înţelepţi oameni ai planetei?

(Foto: Shutterstock.com)

De la „apocalipsa maiaşă” până la grija zilei de mâine, temerile par să reprezinte un element important al vieţii umane. Sondajele realizate în rândul românilor arată că temerile cele mai importante şi mai răspândite se referă la pierderea unei persoane dragi, la probleme financiare şi la cutremure.
Preocupaţi de problemele noastre de zi cu zi, de multe ori nu mai ajungem să ne întrebăm care sunt problemele cu care se confruntă societatea în care trăim. De curând, nume importante din domenii precum ştiinţa, tehnologia, jurnalismul sau educaţia au împărtăşit cu restul lumii, graţie efortului depus de John Brockman, câteva motive de îngrijorare care ar trebui să ne preocupe pe toţi.

Suleiman Magnificul – adevărata poveste a celui mai ilustru sultan

(Foto: Shutterstock.com)

În vremea când a domnit peste Imperiul Otoman, a fost considerat cel mai mare lider al lumii, atât de către musulmani, cât şi de creştini. A fost, de asemenea, un strălucit strateg militar, un politician desăvârşit, precum şi un mare patron şi ocrotitor al artelor. El este sultanul care a condus Imperiul Otoman la apogeul său şi a lăsat o uriaşă şi complexă moştenire cultural-istorică nu doar civilizaţiei musulmane, ci şi întregii omeniri. S-a ridicat cu adevărat la înălţimea renumelui său. A fost Magnific – Suleyman Magnificul.

Drama orfanilor din România: cum au ajutat aceşti copii ştiinţa

(Foto: Shutterstock.com)

În fiecare an, războiul, bolile, sărăcia şi lipsa de ecuaţie lasă sute de copii orfani. Se presupune că numai SIDA a creat 25 de milioane de orfani până în 2004. În ţări din centrul şi estul Europei se estimează că 1,5 milioane de copii trăiesc în centre de plasament. Din anul 2000, Charles Nelson, profesor de pediatrie de la Harvard Medical School, şi colegii săi de la universităţile din Tulane şi Maryland au pus bazele proiectului numit The Bucharest Early Intervention Project şi au iniţiat un studiu menit să analizeze importanţa interacţiunii umane în primii ani din viaţă şi impactul ei asupra dezvoltării copilului.

Între trecut şi viitor: legende care au marcat imaginea  rromilor

(Foto: Shutterstock.com)

În studiile sale, Ian Hancock susţine că, la nivel modial, există aproximativ 12 milioane de oameni care aparţin etniei rrome. Dintre aceştia, majoritatea (cam 10 milioane), trăiesc în Europa. Deşi în unele ţări rromii alcătuiesc cele mai mari comunităţi minoritare, pentru o foarte lungă perioadă de timp, originile lor au rămas necunoscute.

Cătina – miraculosul ginseng românesc

(Foto: Shutterstock.com)

Puţine plante din flora autohtonă, ba chiar mondială, pot rivaliza cu cătina românească în privinţa calităţilor curative şi diverselor aplicaţii medicale. Cu fructele sale ca nişte bobiţe aurii, care se coc toamna, cătina ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecţiuni. Vitaminizant de excepţie, antioxidant redutabil şi neîntrecut stimulator al sistemului imunitar, cătina are încă multe valenţe necunoscute publicului larg.

Ce mâncau românii acum 100 de ani?

Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900. Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect – medici, etnologi ş.a. – şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia.