De ce se închinau grecii antici la statui-gigant cu falusuri

Dionis era pentru elenii din Antichitate zeul vinului, al extazului şi al fertilităţii. În alte culturi el era cunoscut sub numele de Bachus. Imaginea sa, diferită de a altor olimpieni, uşor efeminată, senzuală, chiar androgină, este asociată de cele mai multe ori cu toiagul ornat cu frunze de viţă-de-vie şi cu animale exotice de care se crede că ar fi fost înconjurat, precum tigrii sau leii, dar şi cu falusul.

Grecii îl sărbătoreau prin procesiuni impresionante în care erau purtate falusuri gigant, simbol al fertilităţii pe Pământ. În cinstea lui, ei au construit, pe insula sacră Delos, un sanctuar. Acesta cupridea o statuie a zeului care „s-a născut de două ori”, flancată de două piedestaluri pe care tronau falusuri, drept simbol al olimpianului.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

Sursă: YouTube

Delos era considerat un tărâm sacru pentru grecii din Antichitate pentru că ei considerau insula ca fiind locul naşterii zeiţei pădurii, fertilităţii şi virginităţii Artemis şi a fratelui ei geamăn Apollo – zeul luminii şi al artelor. Legenda spune că Hera, soţia atotputernicului Zeus, a fost înebunită de gelozie atunci când a aflat că Leto a rămas însărcinată cu soţul ei şi a vrut să o exileze de pe faţa Pământului. Lui Poseidon, zeu al apelor, i s-a făcut însă milă de ea şi a adus-o să nască pe mica insulă înconjurată de Egee.

Sursă: Atlas Obscura