O carte pe zi: „Olya – două ierni şi o primăvară”, de Vassilis Papadopoulos. Un roman cu două planuri care merg în paralel

În cuvântul-înainte către cititorul român, scriitorul notează în romanul său: „Venit la Bucureşti de la Kiev, întâlnind şi intrând într-o nouă societate, cea românească, am constatat foarte curând şi, la început, cu surprindere, că modul în care oamenii din România abordează viaţa şi lumea are multe elemente comune cu cel al ucrainenilor. Acest lucru se datorează, cred, la doi factori. Pe de o parte, ca ţări vecine, România şi Ucraina au împărtăşit evoluţiile politice, economice şi militare dificile ale regiunii în secolul XX şi, pe de altă parte, ambele ţări au trăit timp de mai multe decenii sub un regim asemănător, care pune la încercare natura omului şi valorile umane, ceea ce a dus la configurarea unor trăsături şi reacţii similare. 

 

Am considerat de aceea că multe dintre întâmplările pe care le descriu în romanul ‘Olya. Două ierni şi o primăvară’, legate de mentalităţi şi circumstanţe de viaţă ale ucrainenilor, sunt familiare şi românilor. Tipurile umane şi caracterele lor există şi în România, iar multe dintre problemele sociale pe care le înfăţişez sunt comune. Prin urmare, cartea mea ar putea să fie bine înţeleasă şi să stârnească interes şi în această ţară, unde mi-a fost dat să slujesc ca ambasador, după Ucraina”.

 

Născut la Atena, în 1960, Vassilis Papadopoulos a absolvit în 1982 dreptul la Universitatea din oraşul natal şi două masterate (în drept internaţional, 1983, şi drept comunitar european, 1984) la Universitatea din Nancy, Franţa. De la 25 de ani a urmat cariera diplomatică, ocupând posturi la Consulatul General al Greciei din San Francisco (SUA), la Misiunea Permanentă a Greciei pe lângă ONU (New York), la Ambasada Greciei de la Bangkok (Thailanda) (1996-1999), ajungând amabasdor la Kiev. Este autor al mai multor lucrări în domeniul relaţiilor internaţionale. În paralel cultivă literatura: în 2002 i-a apărut volumul „În Orientul Îndepărtat. Impresii ale unui diplomat”, cu însemnări din statele continentului asiatic unde a îndeplinit misiuni sau a călătorit.

 

Romanul de faţă, apărut în Grecia în 2008, are două planuri care merg în paralel, pentru a se uni în final: primul – o poveste foarte simplă: povestea Olyei, o tânără de 18 ani cu ochi albaştri fermecători, fiica unei profesoare universitare; studentă, în sărăcia lucie a ţării, tânăra se prostituează acceptând o relaţie cu un mafiot plin de bani care îi face toate poftele; dar care, în urma unei crime petercute în mediul în care intrase, decide să schimbe totul şi să fugă din ţară. Al doilea plan – mici tablete cu descrierea unor locuri sau portretele unor oameni văzuţi şi întâlniţi de ambasadorul autor (personaje din toate mediile societăţii ucrainene, pagini despre drama Cernobîlului sau a celui de-Al Doilea Război Mondial), un tablou realist al Ucrainei postsovietice, un fel de jurnal de diplomat foarte convingător: „Deplasările nu erau un lucru simplu într-un oraş în care jumătate de populaţie era şomeră şi făcea foamea, unde refugiul obişnuit erau băutura şi furtul, unde crima organziată îşi întinsese tentaculele”. Dar şi eroii principalei părţi au păreri similare: spune mama Olyei – „stepa rusă te face să înfrunţi primejdia în faţă, fiindcă nu există opţiune: te face să fii precaut. Să-ţi accepţi soarta, dar te face şi să înveţi să vorbeşti celui mai puternic decât tine, să-i vorbeşti verde-n faţă şi să-ţi revendici dreptul cu calm şi gândire strategică, fiindcă altminteri o să te cufunzi în beznă”; „Ucraina în care trăim în ultimii ani parcă n-ar mai fi cea reală. Ştiu că nu este cea reală. Văd aceeaşi oameni în fiecare zi, cum îşi trăiesc noua lor viaţă, care însă nu li se potriveşte defel… Comunismul a încercat să ne facă să credem în alte valori, dar n-a reuşit, iar acum nu ne rămâne nimic”.

 

Olya încearcă întâi să fugă de viaţa din oraşul care se zbate în sărăcie prin relaţia cu un membru al mafiei locale, apoi să fugă din ţară. Mulţumită demersurilor disperate ale mamei pentru salvarea fiicei sale, Olya are şansa să ajungă studentă la o universitate din Ioannina, care acordă burse esticilor, iar cele drumurile Olyei şi ale diplomatului se vor întâlni, fără ca ei înşişi să se fi văzut vreodată.

 

Vassilis Papadopoulos – „Olya – două ierni şi o primăvară”. Editura Omonia. Traducere din limba neogreacă de Elena Lazăr. Cu un cuvânt-înainte al autorului la ediţia în limba română. 252 pag.