Sezonul Nobel 2018, primul fără literatură în ultimii 70 de ani

Academia Nobel şi scandalul #MeToo

La începutul lunii mai, Academia Suedeză a anunţat că premiul Nobel pentru literatură va fi suspendat anul acesta, pe fondul scandalului sexual care a izbucnit în sânul secţiei ce decernează prestigioasa distincţie, scrie Mediafax.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

„Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretarul permanent al instituţiei.

Acesta a mai spus că Academia Suedeză a acţionat astfel „din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”.

„Premiul Nobel pentru literatură pe 2018 va fi acordat şi anunţat în acelaşi timp cu cel pe 2019”, se mai arăta în comunicat.

În noiembrie 2017, publicaţia suedeză Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de artistul francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secţiei de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.

Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault, care a negat toate acuzaţiile care i s-au adus.

Acuzaţiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzaţii, au confirmat procurorii, în luna mai, care apoi l-au pus sub acuzare pe Arnault, pentru violarea, în două rânduri, a unei femei.

Procesul în care Jean-Claude Arnault este judecat pentru viol a început luna aceasta la tribunalul districtual din Stockholm, Suedia, iar bărbatul contestă acuzaţiile.

Noua Academie

După scandal, o sută dintre cele mai importante personalităţi culturale ale Suediei au înfiinţat premiul Noii Academii, o alternativă pentru trofeul Nobel pentru literatură.

În timp ce câştigătorul premiului Nobel pentru literatură este ales de 18 membri ai Academiei Suedeze, noua distincţie este rezultatul unui lung demers popular. Lista nominalizaţilor a fost stabilită de 47 de bibliotecari, organizatorii anunţând că au primit 32.000 de voturi din partea publicului. Pe lista scurtă se află scriitorii Neil Gaiman, Haruki Murakami, care a cerut între timp să fie exclus, Kim Thuy şi Maryse Conde.

Decizia privind suspendarea premiului pentru literatură nu afectează celelalte distincţii Nobel, acordate de comitete separate.

Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an.

De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia Suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.

Premiul Nobel pentru pace

Fără un premiu pentru literatură, toţi ochii sunt îndreptaţi acum spre Nobelul pentru pace, care va fi anunţat pe 5 octombrie, la Oslo.

Ca de obicei, sunt vehiculate multe nume, unele mai credibile decât altele.

Numele preşedintelui american Donald Trump a fost menţionat, pentru eforturile de a instaura pacea în peninsula coreeană. Însă specialişti spun că această alegere ar fi nepotrivită, după ce Trump a retras SUA din acordurile internaţionale privind clima şi programul nuclear al Iranului.

Şi numele preşedintelui sud-coreean Moon Jae-in este vehiculat, pentru eforturile de reconciliere cu Coreea de Nord.

Lor li se alătură chirurgul congolez Denis Mukwege, activista yazidi Nadia Murad, care militează împotriva violenţelor sexuale, precum şi World Food Programme, bloggerul saudit aflat în închisoare Raif Badawi şi organizaţii de apărare a drepturilor jurnaliştilor din Rusia.

Calendar pentru 2018

Între premiul Nobel pentru medicină, anunţat pe 1 octombrie, şi cel pentru pace, de pe 5 octombrie, vor fi cunoscute numele câştigătorilor din domeniile fizică, pe 2 octombrie, şi chimie, pe 3 octombrie. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 8 octombrie.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (870.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.