Nicholas Georgescu-Roegen, românul ce a influenţat masiv domeniul economiei, dar nu a primit niciodată Premiul Nobel. Era considerat un om ce trăieşte în viitor

Nicolae Georgescu este cunoscut în prezent pentru teoria bioeconomică, o teorie care prezintă un mod revoluţionar şi integrator de a vedea economia, propusă în 1971 în cadrul magnum opus-ul  „Legea entropiei şi procesul economic”. El sugera că toate resursele naturale sunt ireversibile atunci când sunt utilizate în activitatea economică. Paradigma sa avea să constituie baza bioeconomiei, una dintre subdisciplinele economiei. În acea perioadă era considerat un om ce trăieşte în viitor. În ciuda admiraţiei primite, Georgescu nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Economie. 

Nicolae Georgescu s-a născut în Constanţa în 1906 într-o familie modestă, Tatăl acestuia era ofiţer militar, iar mama sa era profesoară de croitorie la o şcoală de fete. Tatăl său petrecea mult timp încercând să-l înveţe pe băiat să citească, să scrie şi să realizeze calcule matematice, fapt ce i-a stimulat curiozitatea intelectuală. 

• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…

În şcoala primară, Georgescu a excelat la matematică şi a primit o bursă pentru Liceul Mănăstirea Dealu. Însă din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, dar şi a morţii tatălui său, băiatul împreună cu mama sa se mută la Bucureşti. După război el se reîntoarce în oraşul său natal şi îşi contnuă studiile. În timpul liceului şi-a atribuit şi numele de ”Roegen”, fiind o anagramă compusă din ”Ne”, de la Nicolae, şi ”Geor”, de la Georgescu. După ce şi-a primit, în 1923, diploma de la liceu, a plecat în Capitală pentru a-şi continua studiile matematice în cadrul Universităţii din Bucureşti. În cadrul universităţii, Georgescu a devenit apropiat al profesorului Traian Lalescu, un matematician cunoscut ce era interesat de aplicarea metodelor matematice în realitatea economică prin intermediul statisticilor. Lalescu era îngrijorat de faptul că România nu deţinea date economice adecvate şi l-a încurajat pe Georgescu să-i continue studiile în străinătate, la Institutul de Statistică din Sorbona. 

L-a întâlnit pe Albert Einstein

În Franţa, Georgescu-Roegen are parte de cei mai buni profesori de matematică. Tot aici îşi dezvoltă şi pasiunea pentru filozofia ştiinţei. Aici, el învaţă despre lucrările lui Karl Pearson din cadrul Universităţii din Londra. Astfel, el reuşeşte să plece alături de soţia sa Otilia în Londra în 1931. Lucrările lui Pearson aveau să influenţeze cariera lui Georgescu. Cei doi au devenit prieteni şi au demarat cercetarea ”problema momentelor”, unul dintre cele mai dificle subiecte din statistica acelei perioade. 

Acesta este contactat de către fundaţia americană Rockefeller, ce îi oferă o bursă la Universitatea Harvard. Bărbatul acceptă, însă călătoria a fost amânată pentru un an de zile din cauza obligaţiilor pe care le avea în România. Mama sa era bătrână şi bolnavă. 

În toamna anului 1934, Georgescu-Roegen pleacă în Statele Unite ale Americii. Aici îl întâlneşte pe Joseph Schumpeter, ce i-a schimbat complet cariera şi viaţa. În perioada de la Harvard, Georgescu a publicat patru lurări ce aveau să constituie baza unei teorii viitoare cu privire la producţia şi preferinţele consumatorului. Prin intermediul lui Schumpeter, Georgescu a avut ocazia să întâlnească unele dintre cele mai strălucite minţi ale vremii, printre aceştia fiind şi Albert Einstein.

În 1937 se întoarce în România, unde a stat până în 1948, timp în care a fost martorul momentelor tumultoase ale celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi la instaurarea comunismului. Pe 13 februarie 1948, pleacă împreună cu familia, clandestin, către Turcia. De aici s-a reîntors în SUA, unde a fost profesor de economie în cadrul Universităţii Vanderbill. 

În 1971, Georgescu publica magnum opus-ul ce nu a atras imediat atenţia specialiştilor din economie. Se retrage din funcţia de profesor în 1976. După căderea comunismului din România, Georgescu a fost ales membru al Academiei Române din Bucureşti. În ultimii ani ai vieţii sale starea sa de sănătate s-a deteriorat, iar bărbatul s-a izolat de lume. A murit la 88 de ani, în 1994, în Nashville. După moartea sa, lucrările i-au fost constinuate de căte laureatul Premiului Nobel Paul Samuelson. 

În istoria economiei, Georgescu-Roegen a fost primul economist ce a susţinut că toate resursele minerale ale Pământului  se vor termina într-un anumit moment. În paradigma sa, Georgescu susţinea că scarcitatea economică are rădăcini în realitatea fizică şi că toate resursele naturale se degradează în mod ireversibil atunci când sunt utilizate în activităţi economice. De asemenea, el a mai afirmat că economia mondială va suferi un colaps în viitor ce în cele din urmă va duce la dispariţia oamenilor. Din cauza gândirii sale radicale, poziţia teoretică a lui Georgescu a fost denumită mai tâziu ca fiind ”entropia pesimismului”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: