„Românii în Marele Război. Anul 1917”, o strălucită revanşă a armatei române

În anul 2014, Editura Militară şi Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară au iniţiat seria „Românii în «Marele Război»”. Documente, impresii, mărturii. Au apărut până acum, pentru fiecare an (1914,1915,1916), câte un volum masiv de documente, impresii şi mărturii, extrem de utile istorilor şi celor dornici să cunoască în amănunt trecutul. Şi cartea de faţă este una masivă, format mare, de peste 500 de pagini, greu de citit, corpul de literă este foarte mic (din păcate, un impediment pentru majoritatea celor care se încumtă să o deschidă), scrie Mediafax.

 

„Acest nou volum al seriei «Românii în „Marele Război”». Documente, impresii, mărturii – scrie într-o notă asupra ediţiei Petre Otu, responsabilul de volum -, este consacrat anului 1917, care reprezintă o adevărată bisectoare a conflictului mondial. Acesta n-a adus decizia pentru niciuna dintre coaliţiile beligerante, dar au avut loc două mari evenimente care vor influenţa deznodământul: revoluţiile din Rusia (februarie/martie şi octombrie/noiembrie) şi intrarea în război a SUA alături de Antanta, în calitate de asociate. Primul dintre ele a condus la ieşirea Rusiei din război, regimul bolşevic ce a preluat puterea la 25 octombrie/7 noiembrie, încheind la Brest-Litovsk (2/15 decembrie 1917) armistiţiul cu Puterile Centrale. în consecinţă, frontul oriental, întins de la Marea Baltică şi Marea Neagră a încetat să mai existe.

 

Al doilea mare eveniment, intrarea SUA în război mai întâi împotriva Germaniei (6 aprilie 1917) şi mai apoi împotriva Austro-Ungariei (7 decembrie 1917), deşi nu a avut un impact mediat, a schimbat raportul de forţe între cele două coaliţii beligerante, contribuind direct la victoria Antantei din vara şi toamna anului 1918.

 

În ambele tabere au avut loc şi alte evenimente care au influenţat evoluţia pe teatrele de acţiuni militare, activitatea politică şi diplomatică. Dintre acestea amintim schimbările de guvern din din Franţa şi Italia, înlocuirea şefilor marilor state-majore francez şi italian, rebeliunea din armata franceză din primăvara anului 1917, stinsă cu destulă greutate etc.

 

Anul 1917a fost foarte dificil şi pentru naţiunea română. Înfrângerea gravă din campania nului 1916 şi ocuparea de către Puterile Centrale a Munteniei, Olteniei şi Dobrogei au afectat în mod considerabil potenţialul militar al statului român şi starea morală a clasei politice şi a opiniei publice, iar scopul pentru care s-a intrat în război era mai departe ca oricând. Peste aceasta, iarna anului 1917 a fost foarte grea, la capriciile naturii adăugându-se lipsurile de tot felul, inclusiv o epidemie de tifos exantematic, care a secerat zeci de mii de vieţi în rândul militarilor şi al populaţiei civile din Moldova, singurul teritoriu aflat sub administraţie românească. Dar, în pofida situaţiei grele, armata s-a refăcut, un sprijin esenţial fiind acordat de Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. Vara anului 1917 a fost cea marilor înfruntări de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, soldate cu o strălucită revanşă a armatei române, ajutată, inegal, de trupele ruse. Ele nu au fost valorificate sub raport strategic, din cauza situaţiei dezatruoase din Rusia din toamna anului 1917. Complet izolată, România a fost obligată să încheie la Focşani armistiţiul cu Puterile Centrale (26 noiembrie/9 decembrie 1917)”.

 

Toate aceste probleme şi multe altele sunt reflectate pe larg în volum printr-o suită de do¬cumente politice, diplomatice, militare şi de altă natură, provenind, de regulă, de la cele mai înalte autorităţi ale statului român sau ale statelor aliate. Nu lipsesc memoriile, însemnările, jurnalele aparţinând unor oameni politici, diplomaţi, oameni de cultură, militari de diferite grade, ziarişti etc. Au fost incluse însemnări ale unor lideri politici (l.G. Duca, .Alexandru Marghiloman, Titu Maiorescu, Gheorghe Mârzescu, N. lorga ş.a.), diplomaţi români şi străini (Dimitrie Ghica, A.A. Mosolov, Saint-Aulaire, Maurice Paleologue, George William Buchanan ş.a.). Nu lipsesc nici mărturiile militarilor de rang înalt, români şi străini (Henri Mathias Berthelot, Curt von Morgen, Alexandru Averescu, Vasile Rudeanu, Radu R. Rosetti, Gheorghe Dabija ş.a.). Ca şi în celelalte volume, au fost înserate mărturiile unor intelectuali, feţe bisericeşti, medici (Pia Alimăneştianu, Constantin Bacalbaşa, Vasile Bianu, Gheorghe 1. Brătianu, Sabina Cantacuzino, Roman Ciorogariu, Eugen Lovinescu, Octavian Tăslăuanu, Raymund Netzhammer ş.a.) care reţin în lucrările lor diverse aspecte referitoare mai ales la evoluţiile din spatele frontului.

 

„Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militarăm – Românii în Marele Război. Anul 1917. Documente, impresii, mărturii”. Coordonator: General-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu. Editura Militară. 540 pag.