O carte pe zi: „Antologie poetică”, de Kyriakos Haralambidis

Cea mai recentă ediţie bilingvă apărută, la sfârşitul anului 2018, în colecţia Biblioteca de Literatură Cipriotă a Editurii Meronia oferă, în premieră, cititorului român iubitor de poezie, o amplă selecţie din creaţia unuia dintre cei mai de seamă poeţi ciprioţi. Cele 70 de poeme ale antologiei de faţă au fost selectate din 11 culegeri, majoritatea publicate de Kyriakos Haralambidis la Atena, de la debutul din 1961 până la cea mai recentă (2017). Selecţia lor, operaţiune deloc uşoară, dată fiind multitudinea de teme abordate, ca şi aceea a eroilor din mitologia greacă sau a istoriei Ciprului care populează poemele, a urmărit să ofere imaginea de ansamblu a evoluţiei unui poet de-a lungul celor aproape şase decenii de când se află în prim-planul scenei literare atât din ţara sa, cât şi din Grecia, scrie Mediafax.

 

Născut în 1940 în satul Ahna, Kyriakos Haralambidis a trăit până în 1968 la Ammohostos/Famagusta, oraş aflat din 1974 în partea din insulă ocupată de turci. A studiat istoria şi arheologia la Universitatea Naţională Kapodistrias din Atena (1958-1964) şi a urmat cursuri de teatru la Şcoala Dramatică a Teatrului Naţional din acelaşi oraş (1962-1964). Cadru didactic (1965-1968) în învăţământul mediu din Cipru, din 1968 până în 1998 a fost angajat al RIK (Fundaţia Radiofonică a Ciprului), de unde s-a pensionat ca director al Radiodifuziunii. Activitatea la radioul cipriot i-a permis cunoaşterea aprofundată a vieţii culturale din ţara sa şi întâlnirea cu scriitori şi oameni de litere din multe ţări. De la debutul din 1961, în capitala Greciei, cu placheta „Primul izvor”, salutată de mari poeţi greci ai vremii, precum Nikiforos Vrettakos şi Takis Papatsonis, publică 13 volume cuprinzând peste 600 de poeme, care i-au adus prestigioase premii şi distincţii. Trei Premii de Stat în patrie, două premii ale Academiei din Atena, Premiul Societăţii Elene a Traducătorilor de Literatură, Premiul de Stat pentru Poezie în Grecia, Medalia Internaţională Kavafis (la Alexandria, Egipt) i-au încununat creaţia. În 2013 i s-a acordat titlul de doctor honoris causa al Universităţii din capitala Greciei şi, în acelaşi an, a fost ales membru corespondent al Academiei din Atena. Majoritatea volumelor sale au văzut lumina tiparului la Atena, iar traducerile i-au făcut cunoscută creaţia în principalele limbi de circulaţie.

 

Foto: Mediafax

 

Stilul personal, bogăţia de imagini şi simboluri, dar mai ales forţa înnoitoare i-au asigurat poetului din Ammohostos un loc de prim-plan în lirica actuală. Alegându-şi temele din istoria şi tradiţia cipriotă şi greacă, după tragicul pentru insulă an 1974 poetul devine un comentator sensibil al istoriei actuale a insulei. Asimilând creator influenţe din Kavafis, Seferis, dar şi din poezia suprarealistă, Haralambidis este creatorul unui limbaj poetic original, care dă impresia de prima dată auzit. Două dintre plachetele sale, Ammohostos Regina (1982) şi Metaistorie, traduse integral în engleză, sunt considerate momente de referinţă ale liricii greceşti actuale. Personalitate complexă, Haralambidis s-a afirmat totodată şi ca eseist şi traducător.

 

Ediţia de faţă oferă cititorului toate elementele necesare pentru întâlnirea cu acest mare poet al Ciprului. Un amplu tabel cronologic îi reconstituie biografia şi traiectoria, punctând ecourile înregistrate de fiecare volum în percepţia criticilor şi a autorilor care i-au dedicat cărţi. În studiul introductiv, Theodosis Pylarinos, profesor emerit al Universităţii Ioniene din Kerkyra, atent observator al literelor cipriote, analizează fiecare plachetă, semnalând evoluţia tematicii şi a discursului poetic de-a lungul vremii. În opinia sa „Haralambidis este poet cult, poeta doctus, unul dintre cei mai expresivi crainici ai elenismului fără frontiere…Trăsătura principală a operei sale o constituie urmărirea în timp a traiectoriei mitice şi istorice a elenismului, trimiterea la principiile lui şi valorificarea acestora în prezent; în esenţă, dimensiunea ei universală”.

 

Deşi poeme ale sale figurează în antologiile de lirică cipriotă apărute în ultimii ani în România, poetul nu îşi ascunde bucuria la traducerea celor 70 de poeme „într-o limbă care mă emoţionează atât de mult prin contextul ei cultural şi istoric. Numai silabisirea cuvântului România trezeşte în mine emoţii inevitabile, de mit şi istorie, restabileşte relaţii şi reconstituie amintiri şi legături cu elenismul ecumenic, o latură esenţială a căruia se cuibăreşte în calda ei îmbrăţişare. România, vechea Moldovlahia, are ceva de spus sufletului grecului modern, în măsura în care acesta deţine încă forţa de a medita şi a-şi aminti”.

 

Kyriakos Haralambidis – „Antologie poetică. Ediţie bilingvă”. Traducere: Elena Lazăr şi Jana Balacciu Matei. Studiu introductiv: Theodosis Pylarinos. Cu un cuvânt-înainte al poetului la ediţia în limba română. Editura Meronia, 284 pag.