Ce e nou, ce e vechi şi ce e albastru la Art Safari 2019

Pavilioanele amenajate în acest an pentru Art Safari prezintă deopotrivă tablouri şi sculptură de patrimoniu, creaţii lângă care se poate citi ca an al realizării 2019 şi o selecţie de artă chineză de azi care nu se fereşte de nuanţele albastre ale porţelanului tradiţional.

• Primul muzeu de artă dedicat pandemiei
• Colecția de sculpturi Torlonia se redeschide după o lungă pauză

La parterul Palatului, Pavilionul Central este dedicat demersului „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”, conceput ca o ”meditaţie poetică despre sculptură şi umbră, în diferitele lor ipostaze, prin salturi diacronice între antichitate şi modernitate”, arată Călin Dan, care a colaborat pentru această expoziţie cu Sandra Demetrescu, în calitate de asistent curator şi cu Celia Ghyka pentru cercetare. Expoziţia prezintă ”piese arheologice din antichitate (statuară mică, stele votive şi funerare, sculptură decorativ-funcţională), găsite pe teritoriul României de astăzi; sculptură de la începuturile modernităţii româneşti (sfârşit de secol 19) şi din prima jumătate a secolului 20; măşti mortuare şi mulaje de mâini ale unor personalităţi publice din aceleaşi perioade”, notează realizatorii.

Primul etaj este dedicat spaţiilor destinate copiilor şi proiectului ”Tonitza şi geniul copilăriei”, o expoziţie compusă din lucrări alese din creaţia marelui pictor Nicolae Tonitza şi se va axa pe una dintre temele centrale şi preferate de pictor, anume pasiunea pentru vârsta copilăriei, spune curatorul Zoltán Soós

„Copiii (…) ne apar cu fermecătoarea lor inexperienţă, cu armonioasa lor dezordine, cu întraripata lor nedisciplină, cu spaima lor pentru tot ce le este impus prin tradiţie şi autoritate şi cu pasiunea lor pentru tot ce este lumină, pentru tot ce este mişcare slobodă, graţie şi joc, pentru tot ce este bucurie a vieţii, pentru tot ce este dezinteresată înfrăţire, cu semenii planetari sub egal milostiva sărutare a unui soare, pe care foarte mulţi dintre ei, curând poate, nu-l vor mai vedea… În nenumăratele şi atent îndelungatele mele incursiuni pe care le-am făcut ca pictor în minunata lume a copiilor, mi-a fost dat să întâlnesc copii în zdrenţe şi flămânzi, copii suferinzi trupeşte, dar al căror suflet proaspăt şi limpede răsfrângea, ca un transparent şi pur izvor de munte, înalta frumuseţe a cerului. Am cunoscut copii în straie scumpe, copii hrăniţi cu îmbelşugare şi rafinament, copii încurajaţi de permanente atenţii şi dezmierdări, copii perfect sănătoşi, dar în sufletul cărora, prematur cătrănit, dospeau dureri inăbuşite şi creşteau spăimântătoare agonii.”, nota în 1931, Nicolae Tonitza.

Pavilionul numit de organizatori ”supercontemporan”, de la cel de-al doilea etaj al palatului găzduieşte expoziţia curată de Mihai Zgondoiu, „Young Blood. Arta timpului tău”, o expunere care ”radiografiază noul val de artişti aflaţi la început de carieră şi cuprinde instalaţii interactive de artă, video-maping, intervenţii site-specific, performance, artă media, obiect/sculptură sau print experimental”. Ca şi în anii trecuţi, este zona cea mai dinamică din Art Safari. Membrii grupului Baraka erau anunţaţi ca protagonişti ai unui performance în care urma să intervină pe propria lucrare ”Rondul de noapte”, realizată pornind de la celebrul tablou de Rembrandt.

”Arta momentului cred că este vorba mai mult despre interacţiune şi stare”, a spus Mihai Zgondoiu pentru MEDIAFAX. Astfel, în palatul de la Universitate se găsesc şi sculpturile realizate de Sorin Pătrăşcanu pornind de la desenele elevilor săi de şcoală primară, dar şi instalaţii precum ”Rendering”, a lui Sebastian Oară ori White Noise, de Dona Arnakis şi Animal Totem, de Cătălin Velea, aşezate faţă în faţă.

”Am încercat să caut noutăţile, diferenţele dintre artişti, lucrările care sar în faţă”, a explicat curatorul pentru MEDIAFAX.

Artiştii selectaţi pentru pavilionul dedicat tinerei generaţii de creatori sunt Dona Arnakis, Alexandra Asaftei, Baraka, Ionuţ Barău, Arina Bican, Dorian Bolca, Alexandru Burlacu, Darius Busta, Andreewa Băban, Georgiana Bădălău, Bogdan Cazacincu, Tudor Ciurescu, Ada Condeescu, Cracklez, George Crîngaşu, Sebastian Dragomir, Drgxp, Marius Fodor, Teodora Gavrilă, Andreea Hoha, Irina Maria Iliescu, Iloana, Albert Kaan, Toma Libotyan, Marc, Alexandra Mereuţi, Mircea Modreanu, Theodor Moise, Mălina Moncea, Roxana Morar, Sebastian Oară, Radu Pandele, Andrei Pituţ, Andrei Dragoş Poiţelea, Matei Păcurar, Sorin Pătrăşcanu, Raid, REG, Pastila Roz, Daniel Rădulescu, Răzvan Răucescu, Denis Simion, Flora Sopa, Ştefan Tănase, Cătălin Tăvală, Adelin Ursulescu, Cătălin Velea, Vladimir Păun-Vrapciu, Alexandru Zaharia, Nicolaie Ştefăniţă şi Eugeniu Ţibuleac.

Expunerea ”adună sub aceeaşi umbrelă noul val de artişti interesaţi de emulaţia artei cu ştiinţa şi noile trenduri sociale din on-line dar şi din realul cotidian. O radiografie a noii scene artistice româneşti din Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi, Bucureşti şi nu numai”, arată curatorul.

La acelaşi nivel este amplasat cel de-al patrulea pavilion Art Safari 2019, „Made in China. Călătorie în arta chineză contemporană” care prezintă lucrări realizate de artişti tineri din China. În noul context istoric al Drumului Mătăsii Maritime al secolului 21, această expoziţie îşi propune să construiască o punte de comunicare între tinerii artişti din China şi întreaga lume, pun organizatorii, care afirmă că este vorba despre cea mai mare expoziţie de artă contemporană chineză prezentă în România, prezentând 52 de lucrări”, arată Ji Zhongpeng.

Celor patru pavilioane li se adaugă lucrări prezentate de artiştii invitaţi. Aceştia sunt ruşii din grupul Kuflex, cu o instalaţie imersivă impresionantă, irlandezul Donough O’Malley, Giuseppe Ragazzini, din Italia ca şi Dana&Stephane Maitec, Sultana şi Ovidiu Maitec, atelierele Viorica Iacob şi Marian Ionescu, Doru Covrig şi Ioan Iacob şi Vlad Aurel.

Pavilionul de Artă Bucureşti – Art Safari continuă până pe 6 octombrie, sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti şi CNR UNESCO este un eveniment cultural unic ca structură, concept şi amploare din România. Pavilionul Muzeal, cu lucrările de Tezaur ale maeştrilor artei româneşti, Pavilionul Central, curatoriat de un expert internaţional, Pavilionul Supercontemporan, cu lucrări ale mişcării artistice urbane, programul educaţional – Art Safari Kids & Art Talks şi Programul Internaţional formează conceptul unic al Pavilionului de Artă Bucureşti. Art Safari a înregistrat 125.000 de vizitatori în primele cinci ediţii.