Câştigătorii premiilor Nobel pentru Literatură 2018 şi 2019 sunt Olga Tokarczuk şi Peter Handke

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, „pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă”.

Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, „pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”.

Absolventă a facultăţii de psihologie din cadrul Universităţii din Varşovia, Olga Tokarczuk este o scriitoare celebră în ţara sa. Activistă şi critic vocal al guvernului polonez, Tokarczuk este un personaj controversat, care a primit şi ameninţări cu moartea de-a lungul vieţii. Conservatorii polonezi sunt de părere că „a pătat bunul nume al naţiunii” prin declaraţiile sale publice şi creaţia literară, mai ales după lansarea volumului „The Books of Jacob”. După un interviu televizat, în care scriitoarea a criticat Polonia pentru „groaznicele sale acte” de colonizare din trecutul ei, aceasta a fost calificată drept „trădătoare”. O altă carte a ei, „Drive Your Plow Over the Bones of the Dead”, a fost descrisă de o agenţie de presa poloneză drept „profund anticreştină, care promovează ecoterorismul”. A lansat opt romane şi două colecţii de povestiri, a tradus opere literare din limbile poloneză, spaniolă şi ucraineană în engleză şi este editor fondator al publicaţiei Buenos Aires Review. Anul trecut, Olga Tokarczuk a devenit primul scriitor polonez recompensat cu Man Booker International Prize, una dintre cele mai prestigioase distincţii literare din Marea Britanie, care i-a fost decernată pentru romanul „Flights”.

În vârstă de 76 de ani, Peter Handke este romancier, dramaturg, scenarist regizor şi traducător. Scrierile sale despre conflictele din fosta Iugoslavie şi bombardamentele NATO – „A Journey to the Rivers: Justice for Serbia” – , în care critică poziţia Vestului, precum şi un discurs susţinut la funeraliile lui Slobodan Milošević au creat controverse. S-a spus despre Handke că scuză naţionalismul sârb de extremă dreapta. Printre distincţiile primite de-a lungul carierei de scriitor s-au numărat premiile Georg Büchner, Franz Kafka şi International Ibsen Award. La Oslo, unde urma să primească Ibsen Award a fost descris de criticii din presă drept fascist, cu legături cu criminali de război. Nominalizarea la premiul Heirich Heine, în 2006, a provocat un scandal, iar premiul a fost retras din cauza opiniilor sale politice.

De asemenea, a regizat „Die linkshändige Frau/ The Left–Handed Woman”, lansat în 1978, nominalizat la premiul Palme d’Or, şi a colaborat la scenariul filmului „Wings of Desire”, de Wim Wenders. În 2016, a fost lansat documentarul „Peter Handke: In the Woods, Might Be Late”, de Corinna Belz.

Laureaţii premiilor Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019 au fost anunţaţi împreună anul acesta, după ce Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituţia.

Academia suedeză a fost implicată într-un scandal sexual, care a izbucnit la sfârşitul anului 2017 şi a avut ca punct culminant decizia, anunţată pe 4 mai 2018, de a suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul trecut. „Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretar permanent al Academiei Suedeze. Acesta a mai spus că Academia suedeză a acţionat astfel „din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”.

Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an. De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.

La începutul lunii octombrie 2018, Jean-Claude Arnault, un francez în vârstă de 72 de ani care a provocat scandalul Nobel, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru violarea unei femei.

În noiembrie 2017, publicaţia suedeză Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de fotograful francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secţiei de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.

Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault.

Acuzaţiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie 2018, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzaţii.

De asemenea, Katarina Frostenson a renunţat la funcţia de membru al academiei în luna ianuarie, după ce o anchetă a stabilit că a făcut publice numele mai multor laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură înaintea anunţurilor oficiale.

Între timp, Academia Suedeză şi-a modificat statutul şi a promis mai multă transparenţă în modul de funcţionare.

Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe şi William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind „modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu”.

Marţi, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, şi Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie pe 2019, pentru că au dezvoltat bateriile litiu-ion.

Vineri va fi anunţat laureatul premiului Nobel pentru pace, iar, pe 14 octombrie, cel al distincţiei pentru economie.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901 şi au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.