Cișmigiu, cea mai veche grădină publică a Bucureștiului. De unde provine denumirea parcului

Parcul Cișmigiu este cea mai veche grădină publică a Bucureștiului, acesta fiind înscris și pe lista monumentelor istorice din Capitală.

Totodată, în Parcul Cișmigiu a fost montat primul chioșc de ziare din București, chiar la intrarea principală în parc, acolo unde se află și în ziua de astăzi, bineînțeles, într-o formă îmbunătățită.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Parcul Cișmigiu are aproape 17 hectare, fiind mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Schitu Măgureanu, două artere importante ale Capitalei.

GALERIE FOTO

Grădina Cișmigiu a fost amenajată în stil englezesc și are numeroase intrări, fiind construit într-un loc cunoscut anterior drept „lacul lui Dura Neguțătorul”.

Cum a apărut numele grădinii Cișmigiu?

În anul 1779, Alexandru Ipsilanti, domnitorul Țării Românești, a cerut să se construiască două cișmele în București. Prima a fost construită în locul în care se află în ziua de astăzi intrarea dinspre strada Știrbei Vodă. În apropiere, Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor la cișmelele orașului, numit și „marele cișmegiu”, și-a ridicat o locuință. În timp, „lacul lui Dura Neguțătorul” dispare din folclorul urban și apare denumirea „Cișmegiului”. Mai târziu, în 1847, terenul a fost transformat în grădină publică.

Responsabil de transformarea terenului în grădină publică a fost arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, acesta fiind ajutat de grădinarul Franz Harer. Pentru construirea grădinii Cișmigiu, au fost aduși aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, dar şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.

La început, Parcul Cișmigiu era locul preferat de promenadă al celor mai bogați și cunoscuți bucureșteni, existând până și un regulament pentru cei care doreau să se plimbe prin grădina publică. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească prea răspicat sau să facă mizerie, iar orice fel de activitate comercială era interzisă în Cișmigiu.

Parcul Cișmigiu găzduiește astăzi numeroase atracții

În urma morții arhitectului Meyer, la vârsta de doar 38 de ani, lucrările de înfrumusețare a grădinii Cișmigiu au fost realizate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, parcul a fost complet împrejmuit și au fost aduse lebede și pelicani. Lucrările au fost finalizate în 1854, atunci când parcul Cișmigiu a fost inaugurat în mod oficial.

Patinoarul din Parcul Cișmigiu din ziua de astăzi este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la sfârșitul secolului XIX. Cișmigiu găzduiește astăzi numeroase atracții precum ruinele unei mănăstiri construite în 1756, numite „La Cetate”, izvorul lui Eminescu, lacul și debarcaderul de unde pot fi închiriate ambarcațiuni, grădina de trandafiri și multe altele.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Consultări pe tema Parcului Cişmigiu. Anunţul Gabrielei Firea privind copacii

Proiect amplu pentru refacerea Parcului Cişmigiu. Cât va investi Primăria Capitalei

Şarpele găsit în Cişmigiu, mutat în Parcul Natural Văcăreşti. GALERIE FOTO

Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente