Ivan cel Groaznic a fost cu adevărat groaznic

Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic, fiul Marelui Cneaz al Moscovei, Vasili, s-a născut pe 25 august 1530 și a murit pe 28 martie 1584.

Ivan cel Groaznic a fost primul cneaz moscovit care s-a intitulat țar, a avut 8 neveste și 9 copii și a fost încoronat Țar la vârsta de 16 ani.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

Semințele groaznicei ființe care avea să devină Ivan al IV-lea au fost plantate încă din copilăria lui, când a rămas fără tată la vârsta de 3 ani și fără mamă la vârsta de opt ani, astfel că Ivan a ajuns inevitabil obiectul luptelor pentru putere între boierii de la curte, fiind momente când Ivan și Iurii, fratele său surdo-mut, erau chinuiți de aceștia și tratați în diverse feluri mizerabile, de la înfometare, la îmbrăcarea lor în zdrențe.

De ce i s-a spus Ivan cel Groaznic?

Într-o scrisoare adresată de Ivan prietenului său prințul Andrei Kurbsky, acesta scria „Pe mine și pe fratele meu Iurii ne-au crescut ca pe niște vagabonzi. Am suferit din lipsă de haine și mâncare!”.

Tratamentul care i-a fost aplicat și care a dus la traume reale l-au determinat pe Ivan să dezvolte un sentiment puternic de ură împotriva nobilimii, astfel că atunci când a împlinit 13 ani și a devenit conștient de autoritatea sa, a recurs la acte de răzbunare.

Pe 29 decembrie 1543, la ordinul său, a fost capturat boierul Andrei Suiski, pe care-l acuzase că gestionase greșit țara, și lăsat să fie sfâșiat de câinii de vânătoare înfometați. Dar furia, frustrarea și răutatea pe care le adunase în el au dezvoltat și alte sentimente care se îndreptau către animale nevinovate pe care le chinuia, smulgând penele păsărilor și aruncând câini și pisici de pe ziduri sau de la fereastră.

Liniștea înainte de furtună

Odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, Ivan a fost încoronat Țar, la 16 ianuarie 1547, în același an căsătorindu-se cu Anastasia Romanova, fiica unor boieri respectați. Primii ani de domnie au fost lipsiți de evenimente ieșite din comun, ba chiar a fost o perioadă de relativă pace și progres economic.

Ivan a introdus atunci reforme care au îmbunătățit codul penal, a înființat armata permanentă, a venit cu schimbări inclusiv în rândurile bisericii (stareții și mănăstirile nu mai puteau face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului), a dat ordin să se deschidă câte o școală în fiecare oraș, a introdus primele tipografii din Rusia, a ordonat construirea catedralei Sf Vasile. Legat de acest ultim aspect, există o legendă conform căreia atât de încântat a fost Ivan de catedrala cea nouă încât a poruncit ca arhitectului să-i fie scoși ochii pentru a-l împiedica să mai construiască vreodată ceva atât de frumos și grandios.

Deși nu a existat nicio dovadă a faptului că această poveste este reală, mulți sunt capabili să o creadă, cunoscând actele de cruzime săvârșite de Ivan de-a lungul vieții sale.

O minte diabolică

Dar ceea ce l-a transformat pe Ivan dintr-un conducător rezonabil într-un tiran au fost două evenimente care au avut loc în 1558 și 1560, primul constituind trădarea prietenului său apropiat Prințul Kurbsky, generalul armatelor sale, care în1564 în războiul din Livonia trece de partea polonezilor, inamicii rușilor în acel conflict.

După acest incident, turbat de furie, Ivan anunță că abdică și se retrage în fortăreața de la Alekandrovsk însoțit fiind de o parte din gărzile sale de corp și luând cu el comori valoroase de la curte, gest care a creat haos, în condițiile în care Ivan nu desemnase niciun moștenitor la tron. Lăsând țara fără conducător  și în pericolul izbucnirii unui război civil, Ivan a fost implorat de nobili să revină la curte. S-a întors cu două condiții: a dorit împărțirea teritoriului cnezatului în două, o parte numindu-se oprichnina și aparținând doar lui, teritoriu ce avea să fie coordonat după bunul său plac, cealaltă parte aparținând nobilimii.

Cea de-a doua condiție a fost libertatea de a-i pedepsi pe trădători după bunul său plac. Condițiile i-au fost acceptate. Gărzile personale ale lui Ivan, care constituiau și forțele de executare, cutreierau noul teritoriu în căutarea și prinderea trădătorilor, aceștia plimbând cu ei capete tăiate de câini. Suspecții erau supuși unor torturi îngrozitoare. Aceștia erau fierți de vii, trași în țeapă sau arși de vii. Pe acest nou teritoriu se instaurase o permanentă stare de frică și teroare.

Cum a distrus un oraș întreg, omorând 12.000 de oameni și ruindându-i economia

De asemenea, în Novgorod, al doilea oraș ca mărime al Rusiei, convins fiind că administratorii orașului, clerul și intelectualii conspirau împotriva lui, Ivan a ordonat un asalt asupra Novgorodului, în 1570, în urma căruia a arestat preoții și călugării, pe care i-a bătut și torturat până la moarte, jefuind bisericile și mănăstirile. Aceeași soartă au avut-o și ceilalți prizonieri ai lui. Soțiile și copiii nobililor uciși de Ivan au fost capturați și aruncați în râul Volhov. După acest teribil episod, în care au murit peste 12.000 de oameni, Novgorod a avut nevoie de secole pentru a-și reveni complet.

Al doilea eveniment care a accentuat nebunia lui Ivan a fost moartea soției sale, Anastasia, în 1560 despre care Ivan spusese că aceasta a fost otrăvită de dușmanii săi. Bănuiala lui a fost confirmată în secolul al XX-lea, în urma unor analize făcute osemintelor țarinei.

Nimeni, nici măcar familia lui Ivan nu era ferită de cruzimea sa

Paranoia de care suferea Ivan îl determinase deja să creadă că inclusiv oamenii de lângă el încearcă să-l compromită, astfel că a început să execute din ei. În 1572, regiunea Oprichnina a fost desființată, după care a devenit o infracțiune pedepsită cu moartea chiar și menționarea cuvântului.

Belicismul constant al lui Ivan, brutalizarea oamenilor și animalelor, torturarea și omorârea propriei populații, atacurile asupra clerului, nobilimii și claselor de mijloc și atacul asupra bogăției țării au îngenuncheat, în cele din urmă, economia rusă, lucrurile nestând prea bine nici pentru Ivan a cărui sănătate mintală se deteriorase și mai mult.

Unul dintre ultimele acte violente pe care a mai apucat să le săvârșească a avut loc în 1581 când și-a bătut nora însărcinată până când biata femeie a suferit un avort spontan. Îngrozit de fapta tatălui, fiul lui Ivan l-a confruntat în mod direct, însă Ivan l-a lovit în cap atât de puternic, încât acesta a murit la câteva zile după aceea.

Ivan cel Groaznic a murit în 1584, la vârsta de 53 de ani, în urma unui accident vascular cerebral suferit în timp ce juca șah.

Ivan a intrat în istorie cu renumele de tiran care și-a măcelărit supușii, și-a ucis propriul fiu, lăsând în urma sa moarte, distrugere și ruină economică.

Sursa:

https://www.history.co.uk/articles/why-was-ivan-so-terrible

Vă mai recomandăm să citiți și:

Arseny Avraamov, geniul sovietic al muzicii moderne, uitat de istorie

Elvira Popescu, marea actriță care i-a fascinat pe francezi. „Această delicioasă fiică a României”

Jack Ma, o poveste care inspiră. A intrat la facultate abia după a treia încercare

Isaac Asimov, autorul de SF care a influențat „Războiul Stelelor”. „Din păcate, oamenii cred prea puţin în coincidenţe”