Test de cultură generală. Unde se vorbește „limba păsărească”?

Într-un sat izolat de munte, situat deasupra coastei turcești a Mării Negre, există săteni care încă mai comunică între văi prin fluierături.

Localnicii folosesc, de fapt, ceea ce ei numesc „limbajul păsărilor”, cuvinte turcești exprimate sub formă de fluierături.

• Memoriile lui Casanova, legendarul aventurier venețian din secolul XVIII
• Julian McMahon, jumătate om, jumătate demon în Charmed. Actorul care a locuit cel mai aproape de…

Satul Kuskoy este locuit de fermieri care cultivă ceai, porumb, sfeclă și alte culturi, dar cresc și animale. Peisajul este neobișnuit după standardele turcești, iar locuitorii sunt considerați, de asemenea, puțin excentrici de către ceilalți turci.

Halil Cindik, șeful Asociației pentru „limba păsărilor” din Kuskoy, susține că este vorba despre o adevărată tehnică de fluierat cuvinte și fraze turcești.

Tonurile pătrunzătoare pot fi auzite la o distanță de un kilometru sau mai mult, în funcție de condiții. Cindik spune că un festival anual ajută la continuarea limbii fluierate, dar răspândirea telefoanelor mobile îi determină pe săteni să renunțe la aceasta.

Cuvinte turcești, exprimate sub formă de fluierături

Există și alte limbi fluierate în lume, una în Insulele Canare, de exemplu. Dar „limba păsărilor din Kuskoy” a stârnit interesul unui biopsiholog turco-german, Onur Gunturkun.

„Am fost absolut fascinat atunci când am auzit prima dată despre acest mod de comunicare și despre întreaga comunitate”, spune el.

Gunturkun a lucrat la cercetarea asimetriei cerebrale, care susține, printre altele, că limbajul vorbit este procesat în principal de emisfera stângă a creierului, iar muzica de cea dreaptă. Există o oarecare suprapunere – atunci când vine vorba de recunoașterea tonurilor vocii, de exemplu – dar, în principiu, sunt considerate ca fiind separate, potrivit NationalPublicRadio.

Așadar, cum procesează creierul un limbaj în care silabele sunt redate sub formă de tonuri fluierate în loc de cuvinte rostite?

Există și alte „limbi fluierate” în lume

În cazul silabelor vorbite, sătenii au răspuns la fel ca și alți subiecți la teste similare: dacă se cântă două silabe diferite, una în urechea stângă și una în cea dreaptă, oamenii au tendința de o auzi doar cea cântată la urechea dreaptă, controlată de emisfera stângă a creierului. Dar Gunturkun a constatat că, atunci când a redat silabe fluierate, sătenii aveau tendința de a le auzi pe ambele, fapt ce sugerează că aceștia își foloseau ambele emisfere ale creierului într-o măsură mult mai mare.

„Deci, în final, a existat o contribuție echilibrată de la ambele emisfere”, spune Gunturkun. „Într-adevăr, în funcție de modul în care vorbim, emisferele au o parte diferită de muncă în procesarea limbajului.”

Nu este clar dacă munca lui Gunturkun va duce la aplicații în viața reală, dar el se întreabă dacă un limbaj fluierat ar putea fi util, de exemplu, unei persoane care a suferit un accident vascular cerebral cu leziuni ale emisferei stângi și care are dificultăți în procesarea limbajului vorbit.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Românii citesc tot mai multe cărți în limba engleză

Limba unui fumător a devenit „verde și păroasă”. Explicația medicilor

Cea mai izolată și obscură limbă din Europa, considerată un miracol

Limbajul primitiv al cimpanzeilor, descoperit cu ajutorul unui șarpe fals